Afişez elemetele după tag: patrimoniu

Culele sunt printre puţinele construcţii rurale care au rezistat sute de ani. De altfel, acest tip de construcţii este răspândit în înreg spaţiul balcanic.

Judeţul Gorj se poate mândri cu un număr mare de cule, construite ca fortăreţe în faţa jafurilor iniţiate de turci. Un exemplu remarcabil este Cula Crăsnaru, monument istoric, înregistrat sub codul LMI-GJ-II-A-09390. În prezent, aceasta se află în stare de degradare, fiind abandonată de proprietari şi ignorată de autorităţile locale.

Publicat în Monumente in tara
Etichetat cu

Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.

Cea mai valoroasă operă a sculptorilor Karl şi Frederic Storck şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck din România, se regăseşte în acest monument, unicat în ţara noastră, ce conţine reperele reunite ale operei celor trei artişti şi care se remarcă prin arhitectura originală a casei.

Imobilul reprezintă un simbol al emancipării femeii din România, Cecilia Cuţescu-Storck punând bazele unor asociaţii ce promovau talente feminine ale ţării, marginalizate la vremea respectivă de critica sexistă. Artista a fost prima femeie profesor universitar în învăţământulde artă din Europa.

Inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a imobilului avansează, valoarea patrimonială fiind pusă în pericol de nivelul redus de implicare din partea autorităţilor, respectiv de neasumarea responsabilităţii pentru restaurarea/ reamenajarea fără a altera creaţiile, obiectele de artă şi monumentul istoric.

Joi, 01 Septembrie 2022 09:06

Hanul Gabroveni din Argeş - aproape o ruină

Situat în Piteşti, judeţul Argeş, Hanul Gabroveni este reprezentativ pentru această zonă. În 2004, a fost declarat monument istoric (cod AG-II-m-B-13436), iar lipsa investiţiilor în consolidarea clădirii a dus la degradarea acestei bijuterii arhitecturale. În prezent, hanul se află în proprietate privată, iar deţinătorii şi-au exprimat de-a lungul timpului intenţia de a-l vinde, însă nu au găsit cumpărători. Oficialii locali au explicat lipsa de interes pentru achiziţionarea clădirii istorice ca urmare a resurselor financiare insuficiente.

Casa Nicolae Petraşcu, monument istoric, situată în Bucureşti (Piaţa Romană, nr. 1), se află într-o avansată stare de degradare, deşi a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577.

În prezent, această clădire se află în proprietate privată. 

Potrivit declaraţiilor primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, din data de 17.08.2022, oficialii locali au luat hotărârea să iniţieze procedura de expropriere pentru acest imobil, pentru cauză de utilitate publică. La data de 16.08.2022, Clotilde Armand anunţase pe pagina sa de Facebook faptul că proprietarii clădirii au fost somaţi să reabiliteze imobilul în decurs de 6 luni, conform articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/ 2020, în caz contrar riscând o majorare a impozitului cu până la 500%.

Conacul Hariton, unul dintre cele mai impunătoare conace din judeţul Buzău, este într-o stare avansată de degradare şi riscă să se prăbuşească. Imobilul, monument istoric, se află în localitatea Săhăteni şi a fost construit de boierul Gheorghe D. Hariton. Lipsa de implicare a moştenitorilor (care locuiesc în străinătate) şi a autorităţilor în salvarea clădirii au condus la colapsul de astăzi.

În mijlocul Bărăganului, mai exact în satul Ivăneşti din judeţul Ialomiţa, se află biserica ce poartă hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice (cod IL-II-m-B-14133), aceasta a fost abandonată de enoriaşi şi autorităţi, riscând să se prăbuşească. Biserica are în spate o legendă tristă ce datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Restaurarea şi punerea în valoare a lăcaşului de cult sunt greu de realizat, mai ales că o nouă biserică, ce poartă acelaşi hram, a fost construită la intrarea în sat.

Judeţul Gorj s-ar putea mândri cu numeroase biserici din lemn, monumente istorice, însă, din păcate, multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare şi nimeni nu este interesat să le salveze. Intemperiile naturii, trecerea timpului şi lipsa lucrărilor de reabilitare şi-au pus amprenta pe aceste comori patrimoniale. Un exemplu este biserica de lemn “Sfântul Gheorghe Pişteştii din Vale“ din comuna Bălăneşti, judeţul Gorj, înregistrată ca monument istoric sub codul GJ-II-m-B-09459.

Cel mai vechi furnal cu turnare continuă din Europa a fost dat în folosinţă la începutul secolului XIX-lea. Situat în localitatea Govăjdia, judeţul Hunedoara, a reprezentat un simbol al dezvoltării producerii fontei în Transilvania. Deşi este inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a furnalului avansează, iar autorităţile nu se implică în restaurarea lui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl are.

Publicat în Patrimoniul industrial

“Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Edificiul a fost construit în anul 1867 şi includea o casă cu curte interioară încadrată pe 4 laturi de corpuri de clădire. Casa 324 are ca particularităţi structura în totalitate din zidărie şi arhitectura neoclasică riguroasă a faţadei dinspre piaţă, care punctează, împreună cu faţadele construcţiilor nr. 325 şi 326, frontul nordic al Pieţei centrale. Clădirea a funcţionat mult timp ca spaţiu comercial, fiind un pol al activităţilor comerciale din partea de nord a Pieţei.

Publicat în Patrimoniu UNESCO
Pagina 1 din 9