Afişez elemetele după tag: patrimoniu

Biserica de lemn din satul Urşi (judeţul Vâlcea) este un valoros şi autentic monument de arhitectură datorită tehnicii construcţiei în lemn, frescei în lemn (rară în România şi Europa), dar şi conţinutului iconografiei murale. Aflată într-o avansată stare de degradare, biserica a fost complet restaurată în decursul anilor 2007 - 2020, cu sprijinul comunităţii locale şi al mai multor instituţii, păstrându-se principiile de conservare.

Staţiunea balneo-climatică Moneasa din judeţul Arad, supranumită “Perla Apusenilor”, este afectată de infrastructura precară. Autorităţile nu par să fie interesate să adopte măsuri concrete pentru modernizarea şi întreţinerea acestei zone de interes naţional. Reabilitările s-au îndreptat în special către zona parcurilor şi spaţiilor verzi, în timp ce majoritatea hotelurilor sunt într-o avansată stare de degradare. În 2018, nepăsarea oficialilor a condus la pierderea unei finanţări de 5 milioane de euro din partea Uniunii Europene, deoarece documentaţia necesară nu a fost trimisă la timp.

Moneasa este o oază curativă datorită apelor termale şi minerale, aeroterapiei şi helioterapiei.

Monumentul istoric pe scena căruia au concertat nume mari precum George Enescu, Dinu Lipatti, Cella Delavrancea, Ion Voicu, Bela Bartok, Igor Stravinski, Serghei Prokofiev, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein sau Yehudi Menuhin, a fost țintă a "graffiti tag-urilor”, după cum atrage atenția organizaţia non-guvernamentală ARCEN, care elaborează proiecte şi programe de conservare a memoriei Bucureştiului.

Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

Castelul Huniade din Timişoara se află într-un proces de reabilitare care a debutat în anul 2006 şi nu este finalizat nici până în prezent.

Procesul de consolidare a clădirii de patrimoniu a fost grevat de numeroase blocaje care au dus la tergiversarea finalizării lucrărilor şi la afectarea atât a obiectivelor de patrimoniu din interior, cât şi a edificiului.

Deşi a alocat resurse financiare din fonduri proprii, Consiliul Judeţean Timiş a eşuat în atragerea de fonduri europene pentru lucrările de reabilitare.

Situaţia a împiedicat accesul vizitatorilor în cadrul muzeului găzduit de Castelul Huniade, obiectiv subsumat programului Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023.

În opinia majorităţii specialiştilor arheologi, Ansamblul rupestru de la Murfatlar conţine prima biserică şi primele chili ale unei mănăstiri de pe teritoriul României – element de referinţă pentru viaţa creştină şi pentru continuitatea populaţiei autohtone din Dobrogea.

Situl a fost inclus, în martie 1991, pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, iar, de atunci, nu au mai fost întreprinse, din păcate, niciun fel de măsuri /acţiuni pentru promovarea obiectivului.

Aşa cum arată în prezent, Ansamblul rupestru nu se mai încadrează în normele aferente de menţinere în această listă din cauza deficienţelor asociate procesului de conservare şi consolidare care au condus la degradarea ireversibilă a complexului.

În evidenţele Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Bistriţa Năsăud figurează monumente istorice ameninţate cu dispariţia din cauza neimplicării proprietarilor acestora, respectiv a autorităţilor.

În această situaţie se află şi Castelul Teleki, obiectiv situat în intravilanul satului Comlod, comuna Milaş. Acesta este înscris în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Bistriţa Năsăud din anul 2015, fiind o construcţie reprezentativă barocului transilvănean, cu o puternică tentă rurală, ridicată în anul 1756 de către Istvan Wesselenyi de Hadad, după cum atestă inscripţia aflată încă pe faţada clădirii.

„În fiecare zi, oamenii de pe întreg mapamondul își sărbătoresc moștenirea culturală, pur și simplu trăindu-și viața într-un mod care întruchipează cine sunt și de unde au venit. Dar o zi pe an este rezervată pentru a celebra istoria și moștenirea comună a rasei umane. World Heritage Day ne încurajează să celebrăm toate culturile lumii și să conștientizăm monumentele și siturile culturale importante la nivel naţional şi mondial, precum şi a vulnerabilităţii acestora, și să promovăm importanța conservării culturilor lumii.

La împlinirea a două secole de la ridicarea la revoltă a poporului sub sabia slugerului Tudor din Vladimiri, merită să amintim rolul jucat de Sfânta Mănăstire Hurezi - unicul obiectiv UNESCO din Oltenia - în acel frământat an 1821.

Am vizitat relativ recent, anul trecut, în condiții pandemice, Curtea de Argeș și capodoperele sale. În ultimul deceniu îmi făcusem un obicei să intru din București pe autostradă și să ies în superba Curte de Argeș.

A fost prima vizită pe care am făcut-o în fosta cetate de scaun a Țării Românești după ce Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut pragul acestei lumi. Dar nu scopul turistic e relevant. Latura turistică e fără putință de tăgadă, sigur, cu respectarea restricțiilor în vigoare, Curtea de Argeș era un adevărat magnet turistic. 

Ce m-a surprins a fost să aflu că Mănăstirea Curtea de Argeș, locul unde legenda spune că Manole a zidit-o pe Ana și unde își dorm somnul de veci marii regi și regine ai României, cei care au făurit statul modern român, nu se află în patrimoniul UNESCO. Acest lucru ar fi nu doar o confirmare a valorii istorice ci și, așa cum vom vedea, și un avantaj turistic și implicit economic pe toate palierele.