După o pauză de peste 30 de ani, pinacoteca Bucureștiului va fi redeschisă într-unul dintre cele mai frumoase monumente ale Capitalei: fosta clădire BCR, cunoscută pe vremuri drept Palatul Dacia.
Acolo vor fie expuse peste cinci mii de piese de patrimoniu, printre care picturi semnate de Grigorescu, Luchian sau Tonitza, tablouri care până acum au stat ascunse prin depozite. Decizia a fost luată de Primăria Capitalei, care a dat la schimb Băncii Comerciale fosta clădire Bancorex și aproape patru milioane de euro.
Academia de Studii Economice (ASE) a anunțat în luna iulie că a început lucrările de consolidare și restaurare a casei Nanu-Muscel din Piața Romană nr.7.
Proiectul prevede și construirea unei clădiri de 7 etaje lipită de clădirea ASE-ului, imobil ce va fi folosit pentru învățământ și cercetare.
ASE-ul a făcut public și biroul de arhitectură care realizează proiectul – Graphic Studio – pe site-ul acestora fiind simulări cum va arăta.
De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade.
Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli, scrie România Liberă.
Urmărirea penală într-un dosar în care Primăria Sectorului 4 este suspectată de demolarea fără autorizație a unei clădiri de patrimoniu care aparținea Mănăstirii Sămurcășești, va fi redeschisă, potrivit Judecătoriei sectorului, relatează Mediafax.
Hotărârea instanței a fost o urmare a unei plângeri a Asociației Salvați Bucureștiul.
Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.
Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc ... pe ele ... sau fondurile ... .
Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată.
Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro.
Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.
Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primaria Capitalei a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului Știrbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial și locuinte în spatele clădirii monument istoric pe fostele grădini ale palatului, au declarat surse pentru HotNews.
De-a lungul timpului, acest proiect a stârnit numerose controverse, atât societatea civilă cât și o parte dintre arhitecți cerând reconstruirea grădinilor și spunând că noile clădiri nu își au locul lângă palat.
Față de proiectul inițial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, clădirea din spatele palatului care va adăposti locuințele și centrul comercial, a fost retrasă mai mult față de clădirea palatului, cu circa 20 de metri, iar înălțimea ei a fost redusă de la 40 la 34,5 metri, în partea dinspre Calea Victoriei.
La câteva luni de la scoaterea la vânzare a sculpurii "Cumințenia Pământului" a lui Constantin Brâncuși statul român nu a anunțat încă dacă dorește sau nu să își exercite dreptul de preemțiune în cazul acestei lucrări, iar moștenitorii precizează că nu li s-a făcut nicio ofertă și că autoritățile trag de timp.
Ministerul Culturii are pe masă din luna noiembrie a anului trecut 2 expertize realizate de către specialiști care au stabilit pentru această operă și doua sume.
Sumele stabilite de experti nu au fost făcute publice însă atunci.
Citeşte mai mult ...
În urmă cu zece ani, faimoasa clădire monument istoric aflată la intersecția bd. Lascăr Catargiu cu strada Visarion nr. 8, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei, era întreagă, chiar bine întreținută.
Casa în care Spiru Haret și-a petrecut ultimii ani din viață, devenită muzeu după moartea soției acestuia, a fost demolată parțial, informează HotNews.
O casă de circa 100 de ani de pe strada Maria Rosetti nr. 4 din centrul Capitalei a fost vandalizată, în prezent având ferestrele scoase, informează HotNews.
După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.
Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.
Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.
O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.
Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.
Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.
