Moda demolărilor de week-end continuă, două clădiri construite în 1895 și una în 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate week-end-ul trecut, scrie HotNews.
Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar un perete și rândul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectură care face proiectul de demolare este Imoplan.
Potrivit unui studiu istoric făcut de Ordinul Arhitecților București, clădirile aveau o valoare excepțională și ar fi trebuit să capete statutul de monument istoric.
Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.
Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.
Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.
În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust
În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.
În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.
Primăria Capitalei continuă trendul demolărilor de weekend inițiat de rechinii imobiliari. Casa din Piața Haralambie Botescu nr.18 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic și avea elemente decorative de influență orientală. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrările la Diametrala Buzești-Berzei-Uranus.
Direcția de Cultură a Municipiului București a dat, în luna octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor două clădiri interbelice de pe Șoseaua Kiseleff nr. 45, pe al căror teren se află o copie în miniatură a grădinilor din Versailles, scrie Hotnews.
Următorul pas este obținerea autorizației de demolare.
Imobilele au mai fost în pericol să fie demolate când proprietara lor - avocata Lucia Cherecheș a obligat Primăria sectorului 1 să emită autorizația de demolare pe 15 februarie 2011.
Autorizația de demolare a fost anulată în instanță în vara anului 2012, la solicitarea Asociației Salvați Bucureștiul, printr-o sențință definitivă și irevocabilă.
Lucia Cherecheș intenționează ca în locul celor două case interbelice să construiască 5 blocuri de 5 etaje.
Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian".
Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583).
Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic".
Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589.
După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai.
După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului.
La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti).
Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor.
Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.
După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.
Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.
Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.
Citeşte mai mult ...
Acum, cazul Lipscani 30-34.
Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.
Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".
Problema responsabilităţii e perimată.
Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.
Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.
În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cerea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, iniţiata de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.
Decizia ministrului, precizează HotNews, survine deşi studiul istoric realizat de arhitectul Nicolae Lascu propunea clasarea ansamblului ca monument de importanţă naţională, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis introducerea obiectivului în lista monumentelor istorice.
Totodata, ministrul Culturii a avizat amplasarea a două pasaje rutiere, subterane, sub Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.
Pasajele rutiere, după părerea societaţii civile, vor mutila bd. Kiseleff şi Aviatorilor.
Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.
Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).
La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.
Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.
A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.
Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.
Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".
Ruinele primei academii din România, Academia Domnească, înființată de Constantin Brâncoveanu, au fost demolate ilegal, la sfârșitul lunii aprilie.
Asociația "Arhitectură. Restaurare. Arheologie" avertizează că ruinele Academiei Domnești erau incluse pe lista monumente istorice.
"Aceste așezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre, dar și actul fundamental al înființării învățământului în limba romană, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818). Prin lege, valoarea de monument istoric a fundațiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01)", se arată în comunicatul asociației, remis Ziare.com.
Asociația mai semnalează că ruinele aduse la lumina de săpăturile arheologice din Piața Universității formează un ansamblu a cărui importantă și potențial de valorificare urbană ar fi oferit șansa de a înscrie capitala României printre orașele moderne ale Europei, însă odată cu dispariția lor, dispare și această șansă.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat, pe 17 iunie, că Pasajul Basarab va fi inaugurat sâmbătă, când bucureştenii sunt invitaţi la o promenadă, urmând ca de duminică, la ora 6.00, acesta să fie deschis traficului auto, precizează Mediafax.
Sorin Oprescu a susținut că sâmbătă, de la ora 10.00, îi aşteaptă pe toţi bucureştenii să vină pe Pasajul Basarab şi să participe la o paradă prilejuită de începerea vacanţei.
"Îi invit din toată inima pe toţi bucureştenii mâine, îi aştept pe toţi pe pod începând cu ora 10.00, iar duminică, de la ora 6.00, maşinile vor putea circula pe pasaj", a declarat primarul Oprescu.
Primarul general a susţinut că pasajul este gata, s-a semnat procesul verbal de predare-primire şi se poate da în folosinţă.
Galerie Video
Vizitatori online
Avem 306 vizitatori și nici un membru online