Ministerul Culturii a dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Acesta prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălțime la doar câțiva metri de palat care este monument istoric și dublu ca înălțime față de acesta, precizează HotNews
 
În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană.
 
Palatul Știrbey va fi restaurat și funcționalizat. Proiectul a fost criticat în nenumărate rânduri de arhitecți și societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zona respectivă.
 

Casa în care Spiru Haret și-a petrecut ultimii ani din viață, devenită muzeu după moartea soției acestuia, a fost demolată parțial, informează HotNews
 
Imobilul fusese lăsat mai bine de zece ani în paragină, să se autodistrugă. Astfel, din imobilul vechi au mai rămas doar trei pereți, restul fiind demolat. 
 
Proprietarii, firma Invest Lux Construct, vor sa construiască, deasupra celor trei pereți și pe terenul rămas liber în spate, un bloc de 7 etaje. Proiectul a fost autorizat de Primăria Capitalei. 
 
Potrivit panoului de șantier, Primaria Capitalei a emis pe 24 decembrie 2012 autorizație de construire pentru consolidare, extindere, supraetajare modificari interioare și exteriore pentru clădirea veche, din care s-au mai păstrat trei pereți, peste aceasta și în spate urmând să se construiască o clădire cu subsol, parter și 7 etaje. 
 
Lucrările au început la sfârșitul anului trecut și se vor finaliza în decembrie 2014.
 

O casă de circa 100 de ani de pe strada Maria Rosetti nr. 4 din centrul Capitalei a fost vandalizată, în prezent având ferestrele scoase, informează HotNews
 
Imobilul se află în zona protejată Maria Rosetti - având grad de protecție maxim. Proprietarii doresc să demoleze această construcție și să ridice în loc un bloc cu 5 etaje, potrivit documentelor aflate pe site-ul Primăriei Capitalei.
 
Potrivit informațiilor transmise HotNews.ro de Primaria Capitalei, instituția nu a dat autorizație de demolare sau de construire pentru această adresă. 
 


După ce săptămâna trecută v-am arătat câteva exemple de ceea ce înseamnă dezastru urbanistic în București, săptămâna aceasta vă voi prezenta situația unor monumente care sunt lăsate de către proprietari și de către autorități să se degradeze pe zi ce trece.

Un raport al Asociației pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo) arată că în perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean - 2621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice și 98 de zone construite protejate - s-a accelerat.

Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice și de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.

O altă clădire monument-istoric de șase etaje, situată pe Bd. Nicolae Bălcescu, la doi pași de Piața Universității, a devenit moloz cu acordul Municipalității.

Imobilul a început să fie demolat în luna iulie a acestui an, procesul efectuându-se în baza unei autorizații de „demolare în vederea reconstruirii” eliberată de Primăria Municipiului București, scrie b365.ro.

Clădirea a fost construită în 1940 și avea o înălțime de 6 etaje și o suprafață de circa 5.000 de metri pătrați.

Moda demolărilor de week-end continuă, două clădiri construite în 1895 și una în 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate week-end-ul trecut, scrie HotNews.

Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar un perete și rândul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectură care face proiectul de demolare este Imoplan.

Potrivit unui studiu istoric făcut de Ordinul Arhitecților București, clădirile aveau o valoare excepțională și ar fi trebuit să capete statutul de monument istoric.

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.

Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.

Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.

Demolare cladire de patrimoniuÎn perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

 

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

 

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.

Pagina 3 din 4