Primului articol al proiectului de lege precizează că este nevoie de autorizație de construire pentru "lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări cu excepția lucrărilor de reabilitare energetică a anvelopei și/sau a acoperișului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate".
Următorul articol este ambigu, specificându-se că pentru reabilitarea termică a monumentelor istorice este nevoie de autorizație de construire.
Lucrările de reabilitare s-ar putea realiza doar în baza unei declarații notariale
"Lucrările de reabilitare energetică a anvelopei și/sau a acoperișului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasa, sarpanta executate la clădirile amplasate în zonele de protecție a monumentelor și/sau a zonelor construite protejate se pot realiza numai în baza unei declarații notariale pe propria răspundere prin care proprietarul se angajează ca lucrările respect prevederile art.11 din prezenta lege.
Declarația notarială pe propria răspundere se depune cu număr de înregistrare la autoritatea publică locală în sarcina căreia ar fi revenit eliberarea autorizației de construire", se mai arată în proiectul de lege.
În prezent, legea permite reabilitarea termică fără autorizației de construire pentru "clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecție a monumentelor și/sau a zonelor construite protejate".
Inițiatorii acestui proiect de lege, deputații Babus Radu, Bucura-Oprescu Simona, Ciolacu Ion-Marcel, Almăjanu Marin, Ispir Raluca-Cristina, Palar Ionel, Surdu Raluca, Thuma Hubert Petru Ștefan și Marocico Ion - motivează că aceste măsuri se impun pentru respectarea Constituției României.
Un exemplu a ceea ce se poate întâmpla dacă se intervine necorespunzator pe o casa de patrimoniu este imobilul din strada George Georgescu nr. 16 (Imagine).
"Izolarea termica a făcut "minuni" pentru casa de pe strada George Georgescu nr. 16 (fosta Calea Rahovei nr. 60), sector 5, aflată într-o oaza care a scăpat de demolările masive din anii '80, dar nu a scăpat de "modernizarea" din secolul 21. Ce-a facut proprietarul de la nr. 16? S-a gândit că fațada neoclasică stil 1890 e veche și degradată. Jos TOATE, inclusiv capitelurile coloanelor și frontonul. După simplificare, toată fațada a fost placată cu polistiren expandat și spoită în crem și maroniu! Ca o ironie, a menținut vechiul portal de acces.
"Încă o casă din patrimoniul vechi construit, relevant pentru istoria Bucureștilor, a fost distrusă, de aceasta dată nu prin demolare. Izolarea termică este în clipa de față, alături de demolările ilegale, cel mai mare dușman al orașului autentic, întrucat egalizează tot și transformă orice clădire într-un kitsch. Orașul își pierde personalitatea, specificul și farmecul", scriu pe Facebook bloggerii de la Rezistenta Urbana.
Ce părere au arhitecții?
"Propunerea de modificare a legii pentru autorizarea construirii în vederea exceptării anvelopării clădirilor monument istoric de la autorizare este complet neavenită, demonstrând mai multe slăbiciuni ale practicilor administrative endemice pentru România. O astfel de excepție de la autorizare ar conduce direct și evident la distrugerea fațadelor valoroase ale clădirilor listate ca monument istoric și scoaterea acestora de sub regimul de protecție impus în prezent de lege. S-ar încuraja mutilarea fațadelor și pierderea identității originale dată de materialele folosite și de detaliile ornamentației arhitecturale prin utilizarea de sisteme de anvelopare neadecvate construcțiilor istorice, respectiv îmbrăcarea în materiale termoizolante, polistiren expandat și tencuieli colorate în cele mai multe situații.
"De asemenea, s-ar pierde complet posibilitatea de control a statului asupra intervențiilor pe monumentele istorice, exact la ceea ce reprezintă interesul public evident, imaginea acestora către spațiul public, adică anvelopa clădirii despre care se vorbește în textul legislativ", este de părere Șerban Tigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Dan Marin, arhitect, membru al comisiei Zonale a Monumentelor Istorice București-Ilfov: "Inițiativa parlamentară care are ca scop eliminarea autorizației de construcție pentru reabilitarea energetică a clădirilor clasate monument istoric, a celor aflate în zonele de protecție ale monumentelor istorice și în zonele protejate este o aberație. Ar fi de dorit ca, atunci când au inițiative într-un anumit domeniu, parlamentarii să-și asigure o minimă cunoaștere a naturii și a legislației lui specifice, naționale și internaționale".
Sursă: HotNews.
