Miercuri, 28 August 2013 12:08

Halele Centrale Obor (Galerie FOTO) Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Halele Centrale Obor. Halele Centrale Obor. Foto: www.wikipedia.org(Alexandru Ene)

Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.

Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.

La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.

Proiectul halei echipei Horia Creangă – Haralamb Georgescu cuprindea 5 compartimente funcționale de 45 x 105 m fiecare, cu destinații diferite:legume - fructe, carne, peste, păsări vii, brânzeturi, produse alimentare conservate etc.

Între compartimente, pe toată lungimea și înălțimea acestora, s-au prevăzut 4 corpuri frigorifice, dezvoltate pe trei nivele de depozitare, cu parterul liber pe 4 m, permițând comunicarea dintre compartimente. Aceste corpuri puteau fi prelungite cu încă 65 m. 

Laturile mici ale volumului halei erau terminate cu spațiile destinate birourilor și laboratoarelor. 

Această soluție permitea realizarea în etape a construcției, odată cu un compartiment de hală urmând a se realiza și depozitele frigorifice corespunzătoare. 

Corpurile depozitelor, ca și cele ale birourilor și ale laboratoarelor, de la capetele construcției, cu structură de cadre de beton armat, constituiau totodată niște "piloni constructivi", pe care era simplu rezemată structura metalică a acoperisului halei (grinzi cu zăbrele), prevăzute cu luminatoare. 

Subsolul cuprinde toate spațiile tehnice necesare, spații de depozitare, magazii ale magazinelor de la parter, crematorii etc. 

Anvergura și modernitatea rezolvărilor funcționale se regăsește și în soluția arhitecturala a exteriorului. 

Horia Creangă optează pentru un volum unic 280x150m și înălțimea de 16,4 m cu latura scurtă orientată spre șos. Mihai Bravu. 

Volumul mare, compact, transant, constituia, într-adevăr, elementul urbanistic dominant și determinant, al amplului spațiu urban în care fusese amplasat prin prevederile planului director. 

Tratarea fațadelor este de o mare simplitate, în care rolul primordial îl au raporturile stabilite între plinul zidăriei și suprafețele vitrate.

Fațada dinspre nord, vitrată complet în dreptul compartimentelor halei, este ritmată de zonele pline care marchează corpurile frigorifice, în timp ce fațadele de est și vest au o exprimare corespunzătoare spațiilor mici, repetabile, pe care le exprimă.

Proiectul este aprobat de către primărie și se începe execuția lucrărilor cu modoficările necesare subsolului început în 1936 de către O. Doicescu. 

Scheletul metalic este execuatat de Uzinele și Domeniilor Reșița. În septembrie 1941 după montarea scheletului metalic lucrările sunt sistate din lipsa de fonduri.

Lucrările sunt reluate în plin război în anul 1942 cu câteva modoficări față de proiectul original, hala fiind gândită acum ca un obiect autosuficient, cu posibilități reduse de extindere ulterioară. 

Ea va fi destinată si comerțului pentru populație, nu doar celui en-gross ca în varianta inițială. 

Volumul cu dimensiuni mai reduse 159x70 păstreză caracterul proiectului ințial. Halele Obor au fost inaugurate în 1950. 

La interior, pereții se păstrează reprezentări grafice de mari dimensiuni legate de funcțiunea clădirii specifice epocii.

Starea de conservare

Halale Obor sunt astăzi într-o stare de degradare majoră atât din punct de vedere architectural cât si tehnic. 

Imaginea exterioară a volumului compact este în continuare impresionantă deși finisajele sunt degradate de vreme și alterări ulterioare. Amenajările interioare improvizate și cu materiale ieftine sunt însă cele care creează imaginea cea mai dezonlantă. Utilajele tehnice interioare și exterioare sunt majoritate în paragină, reprezentativ fiind răcitorul exterior halei. 

Intervențiile exterioare cele mai nocive sunt însă adosările exterioare halei de dughene și tarabe care fac aprope imposibilă vizibilitatea volumului din imediata apropiere.

Locație: Bucureşti, Str. Ziduri Moși 3-5, sector 2.

Sursă text: www.industrial-heritage.ro

Galerie foto: Halele Centrale Obor.

Citit 8255 ori Ultima modificare Sâmbătă, 29 Octombrie 2016 19:41

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.