Duminică, 21 Iulie 2013 12:06

Bătaie de joc la Pinacoteca București. Tablouri de mare VALOARE sunt aproape distruse sau SUBSTITUITE

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Tablouri PinotecaÎntre zidurile muzeelor uitate ale Bucureștiului s-a petrecut și se petrece, în fiecare zi, o crimă culturală cu caracter penal. Sute de picturi centenare din Pinacoteca Bucureștiului, în valoare de zeci de milioane de euro, au fost distruse sau grav deteriorate, scrie EVZ.ro.
 
Mai multe surse din domeniu au precizat pentru Evenimentul zilei că există suspiciunea că unele dintre cele mai valoroase dintre tablourile vechi de sute de ani, pictate de mari pictori români sau străini licitaţi cu sute de mii de euro, au fost deja substituite! Acest fapt ar putea fi constatat numai de experţi, cărora să le pese de patrimoniul cultural naţional.
 
Primăria Capitalei şi conducerea Muzeului Municipiului Bucureşti neagă dezastrul, dar o fac printr-o serie de minciuni şi dezinformări. 
 
În realitate, experţii Muzeului Bucureşti, epigoni ai muzeografilor de odinioară, nu au respectat nici normele de securitate, nici pe cele de conservare ale patrimoniul de zeci de milioane de euro al Pinacotecii.
 
Donaţii de milioane

Pinacoteca Bucureşti este o colecţie de picturi, înfiinţată prin decret regal la 1 iunie 1933. Ea a fost deschisă în Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 21, într-un imobil (Observatorul Astronomic de astăzi) donat în acest scop de către Ioana Urseanu, văduva amiralului Vasile Urseanu (denumit atunci Palatul Pinacotecii). La deschidere au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură. 
 
În următorii cinci ani, fondul de opere de artă din colecţia Pinacotecii s-a mărit prin adăugarea a 241 de lucrări cumpărate din fondurile municipalităţii, dar mai ales cu un mare număr de opere din donaţii particulare, cele mai importante fiind ale sculptorului Marin Filip şi ale avocatului colecţionar Ioan Movilă, descendent dintr- o veche familie de domnitori şi boieri ai Moldovei.
 
Cea de-a doua donaţie a constat în 87 de lucrări, între care pânze aparţinând atât unor cunoscuţi maeştri români cât şi celor mai importante şcoli de pictură europene. 
 
După venirea la putere a comuniştilor, parte a lucrărilor a fost preluată de Galeria Naţională, iar restul averii culturale a Bucureştiului a tot fost mutat dintr-un loc în altul.
 
Peripeţiile averii Bucureştiului

Căderea regimului Ceauşescu nu a însemnat însă şi schimbarea în bine a Pinacotecii. 
 
Ar fi trebuit ca cele mai valoroase lucrări să îşi reia locul de drept şi să fie expuse pe pereţii observatorului, denumit, la înfiinţare, "Palatul Pinacotecii". Dar, dimpotrivă, în 1991, Pinacoteca a fost mutată din clădirea revendicată de familia Sturdza, din pricina unor defecţiuni tehnice.
 
În paralel, Primăria Capitalei cheltuise o căruţă de bani pentru a reabilita un alt mare muzeu, de care nimeni nu-şi mai aminteşte astăzi – muzeul Gheorghe Tăttărescu, singura clădire cu traseu de han, casă memorială care găzduia ambientul, atelierul, şevaletul şi lucrări ale marelui pictor.
 
Odată finalizată restaurarea, pe gardul casei memoriale s-a pus lacăt, iar aceasta a devenit depozitul în care putrezesc picturile de milioane de euro ale Pinacotecii. 
 
"Acelea dintre ele care nu fost înlocuite cu falsuri", comentează surse din Primăria Capitalei.
 
Cu mâţa-n sac

În situaţia substituirii originalelor, neglijenţa epigonului Ionel Ioniţă, director general al Muzeului Municipiului Bucureşti, şi a subalternilor săi ar putea fi "convenabilă". 
 
"Evenimentul zilei" le-a solicitat, oficial, lui Sorin Oprescu şi lui Ionel Ioniţă să răspundă la o serie de întrebări despre starea şi gestiunea tablourilor din pinacotecă. 
 
Demersul acestora, care s-a întins pe durata a aproape trei luni, a primit, în cele din urmă răspunsuri, în parte mincinoase, ale oficialilor.
 
Pe gardul casei memoriale Gheorghe Tăttărescu s-a pus lacăt, iar aceasta a devenit depozitul în care putrezesc picturile de milioane de euro ale Pinacotecii.
 
Securitate zero

În ceea ce priveşte, suspiciunea că unele dintre cele mai valoroase lucrări ar fi putut fi substituite aceasta este extrem de plauzibilă dat fiind amatorismul şi neglijenţa funcţionarilor din muzeu.
 
Asigurarea operelor de artă este un alt obiectiv ratat al responsabililor. 
 
Protocoalele, aplicate la nivel internaţional, atunci când sunt expuse tablourile de valoare, presupun asigurarea operelor de artă la societăţi de asigurare specializate. Or nicio societate nu emite o poliţă de asigurare pentru un tablou decât după expertizarea şi identificarea acestuia, realizată de experţi care să confirme că tabloul nu este un fals.
 
"Specialiştii" muzeului au ocolit însă, întotdeauna, identificarea tablourilor de către experţi autorizaţi independenţi. Şi nu putem să nu întrebăm DE CE?
 
În cazul expunerii la Artmark, problema asigurării operelor de artă a fost rezolvată prin includerea tablourilor în asigurarea generală a casei Artmark, pe toată durata expunerii.
 
Capodopere în mizerie

Cea mai sfruntată dintre afirmaţiile lui Ionel Ioniţă, cel care trebuia să păzească şi să păstreze picturile de valoare ca pe propria-i familie, este aceea că tablourile ar fi păstrate ca-n sânul lui Avraam. 
 
"Lucrările sunt depozitate în spaţii adecvate, în consecinţă, starea de conservare a lucrărilor nu a fost afectată", spune Ionel Ioniţă. 
 
Un specialist din Primăria Capitalei susține exact contrariul, sub protecţia anonimatulu: "Lucrările de artă sunt conservate în condiţii total necorespunzătoare, sunt înghesuite peste orice limită. Mobilierul nu este adaptat parametrilor fizici ai obiectelor, nu este funcţional şi nu asigură condiţii de protejare a obiectelor. Microclimatul nu este stabil, lucrările de artă suferă un proces de degradare continuă ca urmare a atacului de mucegai şi a contracţiilor bruşte ale suporturilor în urma variaţiilor de temperatură şi umiditate".
 
Şeful Artmark confirmă: Dezastru

Urmare a catastrofei din depozitul muzeului, numai o parte dintre picturi au mai putut fi expuse. 
 
În luna martie 2011, Muzeul Municipiului Bucureşti a încheiat un contract cu fundaţia "Centrul Cultural ArtSociety" pentru expunerea lucrărilor Pinacotecii în Palatul Cesianu Racoviţă, imobilul în care funcţionează Casa de licitaţii Artmark.
 
Din partea Muzeului Bucureşti, protocolul a fost semnat de către Ionel Ioniţă şi Ioana Cristea (decedată în septembrie 2012), şeful secţiei "Artă" a muzeului, dar şi expert al Artmarkt. 
 
De altfel, mai multe voci au denunţat incompatibilitatea dintre funcţia publică şi cea privată a Ioanei Cristea, dar Alexandru Bâldea, managerul Artmark, susţine că nu ar fi nicio incompatibilitate. 
 
L-am întrebat ce teme au fost alese pentru expunerea lucrărilor Pinacotecii. Răspunsul lui Bâldea a confirmat declaraţia specialiştilor Primăriei Capitalei.
 
"Au fost expuse lucrările care mai puteau fi expuse. Lucrările sunt praf, da? Unele dintre ele erau chiar afectate de condiţiile termohidrografice din depozite, dar au putut fi expuse", a declarat pentru Evenimentul zilei managerul Artmark.
 
El a mai spus că a demarat chiar un program de strângere de fonduri pentru restaurarea unora dintre lucrări, dar că numai 15-20 de lucrări au putut fi restaurate din cauză că oficialii Muzeului au refuzat să folosească şi alte laboratoare autorizate decât cel al muzeului.

Citiți mai mult: Pinacoteca Bucureşti, tablouri de milioane, tratate cu mucegai - Reportaj > EVZ.ro.

Citit 670 ori Ultima modificare Vineri, 02 Mai 2014 14:30

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.