Admin

În 1906 primăria orașului concesionează iluminatul cu gaz și electricitate către Societatea de Gaz și Electricitate (nou înființată pe bazele fostei Uzine de Gaz). 
 
Aceasta construiește în perioada 1907-1908, la Filaret, pe terenurile proprii, în colaborare cu Societé du Gaz pour la France et l’Etrangère și după proiectul inginerului francez Alin Lonay, prima uzină electrică comunală a Bucureștilor și una dintre uzinele de vârf la nivel european.
 
În 1924 acțiunile societății vor fi răscumpărate de primăria Capitalei, moment urmat de o rapidă dezvoltare a producției de energie electrică.
 

Tipografia "Cartea Românească" a fost construită la 1919 și a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003 când activitatea sa a fost întreruptă și imobilul a fost vândut. 

Ansamblul conținea: corpul principal al tipografiei - clădire P+2 în forma de "U" cu structură metalică și din beton armat și fațadele decorate cu rezalituri din cărămidă aparentă; un corp administrativ - clădire P+2 independentă cu arhitectură eclectică de influență franceză și finisaje în cărămidă aparentă; diverse anexe fără valoare arhitecturală.

Miercuri, 28 August 2013 12:08

Halele Centrale Obor (Galerie FOTO)

Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.

Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.

La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.

Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir. 

Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.

Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc. 

Fabrica de bere Grozavesti. Foto: www.sospatrimoniu.roPatrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.

Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.

În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.

Demolare cladire de patrimoniuÎn perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului  "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust

 

În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.

 

În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.

cladire-demolata-monument-istoricPrimăria Capitalei continuă trendul demolărilor de weekend inițiat de rechinii imobiliari. 
 
Sâmbătă noapte, municipalitatea a demolat o clădire monument istoric din Piața Haralambie Botescu nr. 18 (zona Gării de Nord), asta după ce în această primăvară a demolat tot pe furiș Hala Matache, un alt monument istoric, scriu cei de la Hotnews

Casa din Piața Haralambie Botescu nr.18 a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic și avea elemente decorative de influență orientală. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrările la Diametrala Buzești-Berzei-Uranus. 

Demolarea a început în jurul orei șase seara și s-a terminat spre miezul nopții.
Marți, 26 Februarie 2013 01:29

Cladiri ruinate din jurul Bucurestiului

Conacul din incinta AGROINDAFConacul Hagi Tudorache, conacul din incinta AGROINDAF, biserica ruinata de pe mosia Gerassy, biserica ruinata a satului Pitigaia, ruinele pavilionului boieresc din Dobreni, ruinele Schitului Barbu Bellu, conacul Otetelesanu și biserica Manastirii Giulesti, toate aceste monumente istorice se afla intr-un stadiu avansat de degradare.

Bloggerul Andrei Ionel a incercat ca pe site-ul sau Arhiva de geografie să treacă în revistă obiectivele de explorare urbana din jurul Bucurestiului, abandonate sau semi-abandonate.

Excursiile dus-intors pe care acesta ni le propune au o departare de maxim 35 de kilometri (dar si mai scurte) de Bucuresti.

Acestea pot fi combinate dupa bunul plac al fiecaruia, avand in vedere ca intr-o zi-lumina de vara pot fi acoperite (cu ajutorul masinii personale) chiar toate obiectivele pe care acesta ni le propune in continuare.

Direcția de Cultură a Municipiului București a dat, în luna octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor două clădiri interbelice de pe Șoseaua Kiseleff nr. 45, pe al căror teren se află o copie în miniatură a grădinilor din Versailles, scrie Hotnews.

Următorul pas este obținerea autorizației de demolare.

Imobilele au mai fost în pericol să fie demolate când proprietara lor - avocata Lucia Cherecheș a obligat Primăria sectorului 1 să emită autorizația de demolare pe 15 februarie 2011.
 
Autorizația de demolare a fost anulată în instanță în vara anului 2012, la solicitarea Asociației Salvați Bucureștiul, printr-o sențință definitivă și irevocabilă.

Lucia Cherecheș intenționează ca în locul celor două case interbelice să construiască 5 blocuri de 5 etaje.

Judecătorii Tribunalului Dâmbovița au decis, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, că Primăria Municipiului București trebuie să demoleze Cathedral Plaza, pentru că aceasta a fost ridicată fără autorizație legală de construcție.

Termenul prevăzut de lege pentru punerea în aplicare a deciziei este de 30 de zile, timp în care trebuie emisă autorizația de demolare.

În decizia Instanței din Dâmbovița se precizează că se "dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situația anterioară emiterii autorizației, în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Sf. Iosif."

În cazul de față, "pârâtul” este Primăria Municipiului București.

Pagina 10 din 14