Afişez elemetele după tag: monument istoric

Situat în Piteşti, judeţul Argeş, Hanul Gabroveni este reprezentativ pentru această zonă. În 2004, a fost declarat monument istoric (cod AG-II-m-B-13436), iar lipsa investiţiilor în consolidarea clădirii a dus la degradarea acestei bijuterii arhitecturale. În prezent, hanul se află în proprietate privată, iar deţinătorii şi-au exprimat de-a lungul timpului intenţia de a-l vinde, însă nu au găsit cumpărători. Oficialii locali au explicat lipsa de interes pentru achiziţionarea clădirii istorice ca urmare a resurselor financiare insuficiente.

Casa Nicolae Petraşcu, monument istoric, situată în Bucureşti (Piaţa Romană, nr. 1), se află într-o avansată stare de degradare, deşi a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577.

În prezent, această clădire se află în proprietate privată. 

Potrivit declaraţiilor primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, din data de 17.08.2022, oficialii locali au luat hotărârea să iniţieze procedura de expropriere pentru acest imobil, pentru cauză de utilitate publică. La data de 16.08.2022, Clotilde Armand anunţase pe pagina sa de Facebook faptul că proprietarii clădirii au fost somaţi să reabiliteze imobilul în decurs de 6 luni, conform articolului 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/ 2020, în caz contrar riscând o majorare a impozitului cu până la 500%.

Conacul Hariton, unul dintre cele mai impunătoare conace din judeţul Buzău, este într-o stare avansată de degradare şi riscă să se prăbuşească. Imobilul, monument istoric, se află în localitatea Săhăteni şi a fost construit de boierul Gheorghe D. Hariton. Lipsa de implicare a moştenitorilor (care locuiesc în străinătate) şi a autorităţilor în salvarea clădirii au condus la colapsul de astăzi.

În mijlocul Bărăganului, mai exact în satul Ivăneşti din judeţul Ialomiţa, se află biserica ce poartă hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice (cod IL-II-m-B-14133), aceasta a fost abandonată de enoriaşi şi autorităţi, riscând să se prăbuşească. Biserica are în spate o legendă tristă ce datează din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Restaurarea şi punerea în valoare a lăcaşului de cult sunt greu de realizat, mai ales că o nouă biserică, ce poartă acelaşi hram, a fost construită la intrarea în sat.

Cel mai vechi furnal cu turnare continuă din Europa a fost dat în folosinţă la începutul secolului XIX-lea. Situat în localitatea Govăjdia, judeţul Hunedoara, a reprezentat un simbol al dezvoltării producerii fontei în Transilvania. Deşi este inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a furnalului avansează, iar autorităţile nu se implică în restaurarea lui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl are.

Lucrările de reabilitare a Cetăţii Râşnov au fost oprite în urma rezilierii contractului dintre Primăria Râşnov şi firmele care se ocupau de proiectul de restaurare (asocierea “Romconstruct Group”/ lider, “Concas” şi “Crindeign Proiect”).

Potrivit oficialilor locali, constructorul a solicitat majorarea cu 55,8% a preţului iniţial al lucrărilor, pe fondul creşterii preţului materialelor de construcţii. În acest sens, responsabilii primăriei au decis rezillierea contractului, explicând faptul că această majorare nu este acoperită legal, conform OUG nr. 64/ 09.05.2022, care prevede ca autorităţile să poată oferi maxim 50% din preţul iniţial al contractului de achiziţie. Potrivit aceluiaşi act normativ, Primăria Râşnov va trebui să realizeze o expertiză pentru a stabili stadiul lucrării de reabilitare şi valoarea lucrărilor rămase de executat.

Lucrările de restaurare, realizate în proporţie de 50%, au început în anul 2020, ca urmare a obţinerii unei finanţări europene nerambursabile de 16 milioane de lei, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania, trebuia redată circuitului turistic la sfârşitul acestui an.

“Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Edificiul a fost construit în anul 1867 şi includea o casă cu curte interioară încadrată pe 4 laturi de corpuri de clădire. Casa 324 are ca particularităţi structura în totalitate din zidărie şi arhitectura neoclasică riguroasă a faţadei dinspre piaţă, care punctează, împreună cu faţadele construcţiilor nr. 325 şi 326, frontul nordic al Pieţei centrale. Clădirea a funcţionat mult timp ca spaţiu comercial, fiind un pol al activităţilor comerciale din partea de nord a Pieţei.

Mănăstirea “Hotărani”, monument istoric, din localitatea Hotărani, judeţul Olt, se află în stare de ruină. Ctitorită în anul 1588, de vornicul Mitrea, nu a făcut vreodată obiectul lucrărilor de restaurare, deşi are în spate o lungă istorie şi este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Oltenia. Doar turnul-clopotniţă, parte din vechiul ansamblu bisericesc, a fost reabilitat, devenind un simbol al judeţului Olt.

Biserica “Sfântul Nicolae” din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, este cea mai veche biserică din piatră din România, în cadrul căreia se oficiază slujbe religioase de mai bine de 700 de ani.

Monument istoric, înregistrat sub codul HD-II-m-A-03307, biserica a fost inclusă, în anul 1991, pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

Deşi funcţională, clădirea este afectată de trecerea timpului şi de factorii de mediu, motiv pentru care este necesară intervenţia proactivă a autorităţilor, astfel încât aceasta să nu aibă soarta nefericită a altor clădiri de patrimoniu din România care au ajuns o ruină.

Biserica de zid “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, monument istoric, situată în satul Lujerdiu, comuna Corneşti (judeţul Cluj), se află într-o avansată stare de degradare. Conform datelor istorice, biserica a fost construită în jurul anului 1600 de către domnitorul Mihai Viteazul, motiv pentru care este denumită şi “Biserica lui Mihai”.

Deşi în anul 2021, o echipă de voluntari a demarat proiectul de reabilitare a construcţiei, lucrările sunt încetinite din cauza lipsei resurselor financiare. Clerul ortodox local a subliniat lipsa de implicare a autorităţilor pentru salvarea monumentului.