Afişez elemetele după tag: monument istoric

Cel mai vechi furnal cu turnare continuă din Europa a fost dat în folosinţă la începutul secolului XIX-lea. Situat în localitatea Govăjdia, judeţul Hunedoara, a reprezentat un simbol al dezvoltării producerii fontei în Transilvania. Deşi este inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a furnalului avansează, iar autorităţile nu se implică în restaurarea lui, în ciuda potenţialului turistic pe care îl are.

Lucrările de reabilitare a Cetăţii Râşnov au fost oprite în urma rezilierii contractului dintre Primăria Râşnov şi firmele care se ocupau de proiectul de restaurare (asocierea “Romconstruct Group”/ lider, “Concas” şi “Crindeign Proiect”).

Potrivit oficialilor locali, constructorul a solicitat majorarea cu 55,8% a preţului iniţial al lucrărilor, pe fondul creşterii preţului materialelor de construcţii. În acest sens, responsabilii primăriei au decis rezillierea contractului, explicând faptul că această majorare nu este acoperită legal, conform OUG nr. 64/ 09.05.2022, care prevede ca autorităţile să poată oferi maxim 50% din preţul iniţial al contractului de achiziţie. Potrivit aceluiaşi act normativ, Primăria Râşnov va trebui să realizeze o expertiză pentru a stabili stadiul lucrării de reabilitare şi valoarea lucrărilor rămase de executat.

Lucrările de restaurare, realizate în proporţie de 50%, au început în anul 2020, ca urmare a obţinerii unei finanţări europene nerambursabile de 16 milioane de lei, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania, trebuia redată circuitului turistic la sfârşitul acestui an.

“Casa 324”, monument istoric, înregistrat pe Lista Monumentelor Istorice sub codul AB-II-m-B-00280, se află în curs de reabilitare. Acesta face parte din Peisajul Minier Istoric Roşia Montană, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Edificiul a fost construit în anul 1867 şi includea o casă cu curte interioară încadrată pe 4 laturi de corpuri de clădire. Casa 324 are ca particularităţi structura în totalitate din zidărie şi arhitectura neoclasică riguroasă a faţadei dinspre piaţă, care punctează, împreună cu faţadele construcţiilor nr. 325 şi 326, frontul nordic al Pieţei centrale. Clădirea a funcţionat mult timp ca spaţiu comercial, fiind un pol al activităţilor comerciale din partea de nord a Pieţei.

Mănăstirea “Hotărani”, monument istoric, din localitatea Hotărani, judeţul Olt, se află în stare de ruină. Ctitorită în anul 1588, de vornicul Mitrea, nu a făcut vreodată obiectul lucrărilor de restaurare, deşi are în spate o lungă istorie şi este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Oltenia. Doar turnul-clopotniţă, parte din vechiul ansamblu bisericesc, a fost reabilitat, devenind un simbol al judeţului Olt.

Biserica “Sfântul Nicolae” din localitatea Densuş, judeţul Hunedoara, este cea mai veche biserică din piatră din România, în cadrul căreia se oficiază slujbe religioase de mai bine de 700 de ani.

Monument istoric, înregistrat sub codul HD-II-m-A-03307, biserica a fost inclusă, în anul 1991, pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.

Deşi funcţională, clădirea este afectată de trecerea timpului şi de factorii de mediu, motiv pentru care este necesară intervenţia proactivă a autorităţilor, astfel încât aceasta să nu aibă soarta nefericită a altor clădiri de patrimoniu din România care au ajuns o ruină.

Biserica de zid “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, monument istoric, situată în satul Lujerdiu, comuna Corneşti (judeţul Cluj), se află într-o avansată stare de degradare. Conform datelor istorice, biserica a fost construită în jurul anului 1600 de către domnitorul Mihai Viteazul, motiv pentru care este denumită şi “Biserica lui Mihai”.

Deşi în anul 2021, o echipă de voluntari a demarat proiectul de reabilitare a construcţiei, lucrările sunt încetinite din cauza lipsei resurselor financiare. Clerul ortodox local a subliniat lipsa de implicare a autorităţilor pentru salvarea monumentului.

Casa “Callimahi-Ghika” din Iaşi se află într-o avansată stare de degradare, autorităţile locale manifestând un puternic dezinteres în a căuta soluţii rapide pentru valorificarea patrimonială a clădirii. Achiziţionat în anul 2017, de către Primăria Municipiului Iaşi (preţ tranzacţie 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri locale), pentru a fi transformat în Muzeul Centenarului Marii Uniri, obiectivul se confruntă cu lipsa fondurilor necesare valorificării şi redării circuitului cultural.

O ancheta jurnalistică realizată de Hotnews arată că terenul pe care funcționează mai multe restaurante din Parcul Herăstrău ar fi fost acordat ilegal celor care dețin respectivele localuri.

Publicația online Hotnews a obținut un răspuns de la autorități potrivit căruia terenurile au fost acordate de Primaria Sectorului 1, dar fără acordul Primăria Capitalei, deci fără respectarea legii, notează jurnaliștii.

În Parcul Herăstrău, monument istoric, sunt peste 50 de terase și restaurante, arată jurnaliștii Hotnews, care subliniază că pe Șoseaua Nordului abia dacă mai vezi lacul din cauza pontoanelor uriașe construite pentru terase.

Ansamblul Monumental ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu este un proiect sculptural de o valoare deosebită, atât prin însemnătatea lucrărilor din componenţa sa (operele lui Constantin Brâncuşi: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana Infinitului), cât şi prin importanţa pe care o poate avea pentru dezvoltarea culturală, turistică şi economică a zonei în care se află. Un factor esenţial pentru promovarea şi valorizarea corespunzătoare a întregului sit urbanistic şi cultural ar fi înscrierea sa în Lista Patrimonului UNESCO.

Monumentele istorice de pe pământul românesc sunt cea mai de preț comoară a ţării. Acestea ne dezvăluie matricea noastră spirituală și culturală, ne spun cine suntem noi de fapt ca popor.

Culele sunt, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii existente în România. Cele 27 care mai există astăzi, mai mult ca sigur doar supravieţuiesc, dar, după starea lor actuală, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Deşi sunt considerate monumente istorice, statul nu a reuşit să identifice, din motive financiare şi birocratice, soluții să salveze macar o parte dintre acestea.

Jumătate dintre ele au ajuns simple ruine şi nu va mai dura mult până când timpul le va şterge definitiv. Culele care nu sunt complet distruse, mai au o șansă să fie salvate. Conform specialiştilor nu vorbim de costuri foarte mari, ci, estimativ, vorbim de sute de mii de mii de euro pentru un obiectiv, dar, pentru România, şi aceşti bani au ridicat probleme.