Deși primarul general al Capitalei anunțase cu surle și trâmbite în anul 2008 că va face o autostradă suspendată care ca strabate Bucureştiul pe direcţia nord-sud şi care va rezolva problema circulaţiei, acest proiect a sfârșit prost anul 2010 după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a obligat, în ultimile zile ale lui decembrie, primăria Capitalei să renunţe la intenţia acesteia de a acorda contractul de realizare a planurilor de urbanism zonale (PUZ) şi a studiilor de fezabilitate (SF) aferente autostrăzii unui consorţiu de firme, ce avea printre acţionari angajaţi ai primăriei.
Cu şanse reale de câştigare a licitaţiei organizate în luna august au intrat două asocieri de firme, anume, pe de o parte, Proiect Bucureşti SA, Ecoterra SRL, Metroul SA, Western Outdoor SRL, Alpha Studio, pe de altă parte, Iptana SA, asociată cu WSP Group SRL.
În luna octombrie 2010, în urma unui rezultat negativ privitor la participarea sa la licitaţie, firmele Iptana-WSP Group depun o contestaţie a rezultatului la CNSC.
Instituţia dă dreptate contestatarilor, obligând Primăria Generală a Municipiului Bucureşti (PGMB) să reevalueze corect ofertele.
Fără a avea de ales, aceasta se supune deciziei şi în urma reevaluării decide să menţină câştigătoare firmele Proiect, Ecoterra, Metroul, Western Outdoor şi Alpha Studio.
Iptana şi WSP Group fac din nou în noiembrie contestaţie la CNSC şi li se dă dreptate din nou.
Motivarea deciziei dată de CNSC indică subiectivitatea totală a membrilor comisiei de licitaţie din cadrul PGMB.
Firmele erau punctate subiectiv
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor susține că în cadrul evaluarii ofertelor, cea incompletă care „arată probleme-cheie, dar nu specifică modul de rezolvare" era punctată cu 10 puncte, iar cea care „precizează problemele cheie, arată modul de rezolvare, dar nu dezvoltă toate aspectele" primea doar 7 puncte.
Instituţia susţine în motivarea sa prin care dă dreptate firmelor Iptana şi WSP Group că PMGB a reţinut din oferta acestor firme doar „ce a dorit".
Ca urmare, pe 28 decembrie CNSC obligă din nou PGMB să reevalueze ofertele celor două asocieri cu „respectarea întocmai a legislaţiei achiziţiilor publice", anulând totodată raportul procedurii de atribuire a contractului.
Subiectivitatea comisiei de licitaţie a favorizat deci prima asociere, ce include firme deţinute chiar de angajaţi ai PGMB şi ai Consiliului General al municipiului.
Firmele apropiate Primăriei câștigă contractele
Două dintre firmele câștigătoare, respectiv SC Western Outdoor SRL și SC Alpha Studio SRL sunt deținute de Sorin Gabrea și Vlad Cavarnali, amândoi membri în Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei București.
Practic, firmele deținute de Sorin Gabrea și Vlad Cavarnali vor elabora un PUZ care mai apoi va fi supus avizării în Comisia în care tot ei sunt membri.
Pentru serviciile oferite de firmele lor, ei vor primi aproximativ 1,6 milioane de euro fiecare (dacă valoarea contractului va fi împărțită în mod egal între cele cinci firme).
Alături de firmele celor doi arhitecți din CTUAT, Primăria a desemnat câștigătoare și alte trei firme cu care instituția a avut sau are deja încheiate numeroase contracte.
SC Ecoterra SRL este deținută de omul de afaceri Mihai M. Stanciu.
Pe același nume este înregistrată și celebra firmă SC Search Corporation SRL, abonată la contractele de consultanță ale Primăriei Capitalei.
Numai în ultimele patru luni, edilii au atribuit Search Corporation SRL două contracte în valoare de 2,1 milioane lei.
SC Metroul SA este și mai „apropiată” de Primăria Capitalei. Din luna august și până în prezent firma (singură sau în asociere cu alte firme) a încheiat cinci contracte de servicii cu Primăria Capitalei, în valoare de 7,2 milioane de lei (1,7 milioane euro).
Și firma Proiect București este foarte cunoscută instituțiilor publice bucureștene, societatea activând în Capitală de peste 50 de ani. Printre proiectele sale se numărul și celebrul Pasaj Basarab.
Lucrările durează cel puțin 4 ani
Odată soluţionată problema licitaţiei, cel mai probabil în cursul acestui an, primăria va avea câţiva paşi importanţi de depăşit până ca autostrada să devină realitate.
"Principala problemă cred va fi obţinerea finanţării. Pentru partea I a proiectului (zona nord a autostrăzii suspendate - n.r.) sunt necesare 600-700 milioane de euro. Lucrările estimez că vor dura 4 ani. Aproximativ jumătate din lungimea autostrăzii va fi supraterană, adică lungimea însumată a lucrărilor de artă", spune Ioan Dedu, director pentru transporturi în PGMB.
Proiectul presupune şi exproprierea câtorva sute de hectare de teren, proces care nu mai este atât de complicat pe cât era odinioară, ca urmare a apariţiei Legii 198/2004, şi care va dura doar 6-8 luni.
