Afişez elemetele după tag: Galerie FOTO

Duminică, 25 Mai 2014 17:00

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  

Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.

Publicat în Patrimoniu UNESCO
Marți, 29 Aprilie 2014 08:41

Cetatea Sighișoara (Video)

Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, fiind înscrisă din 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Numit în germană Schaaburg, în limba maghiara Segesvar, Sighișoara rămâne o pitorească cetate medievală.

Cetatea și orașul au fost întemeiate în plin Ev Mediu. Pentru prima oară în 1280, orașul Sighișoara apare sub denumirea latină de “Castrum Sex” ca mai apoi în 1435 să apară sub numele de “Sighișoara”.

Cetatea se păstrează în mod aproape neschimbat până astăzi, fiind locuită și în prezent.

Publicat în Patrimoniu UNESCO
Luni, 31 Martie 2014 10:00

Mănăstirea Horezu (Galerie FOTO)


Situată în județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățanii, Mănastirea Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.
 
Lăcașul de cult, cu Hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost ctitorit între anii 1693 – 1697 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Actualmente se află în patrimoniul UNESCO din 1993.
 
Publicat în Patrimoniu UNESCO
Sâmbătă, 21 Septembrie 2013 09:54

Fabrica de bere Grivița-Luther (Galerie FOTO)

În 1869, Principatele Române Unite aveau deja un nou domnitor, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care îl înlocuise cu trei ani înainte pe Alexandru Ioan I (Cuza).

În capătul Podului de Pământ (actuală Calea Plevnei), Erhard Luther, prieten protestant al Domnitorului şi afacerist din Imperiul German, avea să ridice primele clădiri ale fabricii române de bere care îi purta numele.

După 1881 şi ridicarea României la Rang de Regat, Erhard Luther a primit de la M. S. Regele Carol I, pentru fabrica pe care o administra, titlul de "Furnizor al Curţii Regale a României".

La nivelul anilor 1870-1890, fabrica era lider de piață. Pe poziția secundă se afla Fabrica de Bere „Oppler” (ulterior GIB), tot de origine germană.

Publicat în Patrimoniul industrial

Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth. 

Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.

În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Publicat în Patrimoniul industrial
Sâmbătă, 07 Septembrie 2013 13:28

Foișorul de foc (Galerie FOTO)

Construit în anii 1891-1892, după planurile arhitectului George Mandrea, pentru supravegherea și anunțarea apariției incendiilor în București, dar și pentru intervenții, dispunând inițial de un important rezervor de apă și de pompe de incendiu.

Într-o primă variantă a proiectului clădirea avea un aspect mai greoi cu ziduri masive pentru susținerea greutății rezervorului de apă de cca 720 m.c.

În versiunea realizată arhitectul a operat subțierea pereților rezultând 16 pilastri adosați care preiau sarcina rezervorului.

Publicat în Patrimoniul industrial
Duminică, 01 Septembrie 2013 11:23

Gara de Nord, cea mai mare stație feroviară a României

Denumită inițial Gara Târgoviștei, după vechea denumire a Căii Griviței (calea Târgovistei), construcția este inaugurată în 1872, odată cu intrarea în exploatare a liniei de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești.

Lucrările executate de către concesiunea Stroussberg s-au desfășurat între 1868-1872, proiectul inițial suferind o serie de modificări. În 1888 Gara Târgoviștei devine Gara de Nord. 

Construcția Gării de Nord a fost executată între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de „U", din două corpuri paralele, legate la capătul dinspre ateliere cu un alt corp perpendicular.

Publicat în Patrimoniul industrial
Sâmbătă, 31 August 2013 15:42

Gara Obor (Galerie FOTO)

Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța. 

Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.

Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.

Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.

Publicat în Patrimoniul industrial
În 1906 primăria orașului concesionează iluminatul cu gaz și electricitate către Societatea de Gaz și Electricitate (nou înființată pe bazele fostei Uzine de Gaz). 
 
Aceasta construiește în perioada 1907-1908, la Filaret, pe terenurile proprii, în colaborare cu Societé du Gaz pour la France et l’Etrangère și după proiectul inginerului francez Alin Lonay, prima uzină electrică comunală a Bucureștilor și una dintre uzinele de vârf la nivel european.
 
În 1924 acțiunile societății vor fi răscumpărate de primăria Capitalei, moment urmat de o rapidă dezvoltare a producției de energie electrică.
 
Publicat în Patrimoniul industrial

Tipografia "Cartea Românească" a fost construită la 1919 și a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003 când activitatea sa a fost întreruptă și imobilul a fost vândut. 

Ansamblul conținea: corpul principal al tipografiei - clădire P+2 în forma de "U" cu structură metalică și din beton armat și fațadele decorate cu rezalituri din cărămidă aparentă; un corp administrativ - clădire P+2 independentă cu arhitectură eclectică de influență franceză și finisaje în cărămidă aparentă; diverse anexe fără valoare arhitecturală.

Publicat în Patrimoniul industrial
Pagina 1 din 2