Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

Curtea de Apel București a suspendat pe 16 iunie Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB 262/2006) prin care Diametrala Buzești-Berzei-Uranus a fost declarată de utilitate publică, precizează Hotnews.

Decizia de suspendare este dată până la judecarea procesului în care se cere anularea acestui act administrativ, respectiv aprilie 2012.

Decizia este definitivă și irevocabilă.

Acțiunea a fost depusă de Asociația Salvați Bucureștiul la Tribunalul București pe 29 octombrie 2010.

Inițial, Tribunalul București, prin judecătoarea Loneta Gavrea, a respins acțiunea Asociației Salvați Bucureștiul pe 23 noiembrie 2010, însă Curtea de Apel a admis recursul și a dat câștig de cauza ONG-ului.

Ruinele primei academii din România, Academia Domnească, înființată de Constantin Brâncoveanu, au fost demolate ilegal, la sfârșitul lunii aprilie.

Asociația "Arhitectură. Restaurare. Arheologie" avertizează că ruinele Academiei Domnești erau incluse pe lista monumente istorice.

"Aceste așezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre, dar și actul fundamental al înființării învățământului în limba romană, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818). Prin lege, valoarea de monument istoric a fundațiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01)", se arată în comunicatul asociației, remis Ziare.com.

Asociația mai semnalează că ruinele aduse la lumina de săpăturile arheologice din Piața Universității formează un ansamblu a cărui importantă și potențial de valorificare urbană ar fi oferit șansa de a înscrie capitala României printre orașele moderne ale Europei, însă odată cu dispariția lor, dispare și această șansă.

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a transmis vineri un comunicat intitulat “Teren de 5 hectare, cadou de la Primăria Capitalei pentru 'Bleu Ciel'”, în care atrage atenţia asupra unui contract prin care Primăria Municipiului Bucureşti "a făcut practic cadou o suprafaţă de 52.800 metri pătraţi din Parcul Tineretului".

Potrivit "Salvaţi Bucureştiul", contractul este încheiat între Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (APAB), structură a municipalitatii, şi firma Bleu Ciel.

Este un contract semnat la data de 29.04.2009, pe o durată de 25 de ani şi prevede construirea unui Aqua Parc.

ONG-ul a cerut deja în instanţă (există pe rolul Tribunalului Bucureşti dosarul 33719/3/2011) suspendarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) şi a autorizaţiei de construire.

“PUD-ul şi autorizaţia conţin numeroase ilegalităţi”, susţine Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei. 

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat în mai multe rânduri că lucrările la pasajul subteran de la Piață Charles de Gaulle vor începe în luna august, o dată cu lucrările la parcarea subterană din zonă.

Pentru pasajul subteran nu există însă un Plan Urbanistic Zonal, așa cum cere legea.

Mai multe lucrări ale Primăriei Capitalei sunt blocate în instanță din cauza absenței unei astfel de documentații de urbanism. Daunele rezultate sunt de milioane de euro.

Legea 50/2001 prevede foarte clar că, pentru autorizarea unor lucrări de infrastructură mari, este de nevoie de un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927. 

Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.

Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii. 

Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat, pe 17 iunie, că Pasajul Basarab va fi inaugurat sâmbătă, când bucureştenii sunt invitaţi la o promenadă, urmând ca de duminică, la ora 6.00, acesta să fie deschis traficului auto, precizează Mediafax.

Sorin Oprescu a susținut că sâmbătă, de la ora 10.00, îi aşteaptă pe toţi bucureştenii să vină pe Pasajul Basarab şi să participe la o paradă prilejuită de începerea vacanţei.

"Îi invit din toată inima pe toţi bucureştenii mâine, îi aştept pe toţi pe pod începând cu ora 10.00, iar duminică, de la ora 6.00, maşinile vor putea circula pe pasaj", a declarat primarul Oprescu.

Primarul general a susţinut că pasajul este gata, s-a semnat procesul verbal de predare-primire şi se poate da în folosinţă.

Tribunalul Bucureşti a anulat prin sentința din 10 iunie ambele autorizații emise de Primăria Capitalei pentru construirea pasajului Mihai Bravu, după ce Prefectura a sesizat mai multe ilegalităţi, precizează România Liberă.

Șantierul a fost pus astfel în conservare în urma unui litigiu între municipalitate şi Prefectura Capitalei. 

Lucrările la pasaj costă 28 de milioane de euro şi ar trebui să dureze 21 de luni. 

Numai că după pauza începută în luna ianuarie, e mai mult ca sigur că proiectul nu se va mai termina la timp. 

Proiectul include două pasaje rutiere, paralele, cu câte doua benzi de circulaţie pe sens, pe direcţia Şoseaua Mihai Bravu - Calea Văcăreştilor.