Urmărirea penală într-un dosar în care Primăria Sectorului 4 este suspectată de demolarea fără autorizație a unei clădiri de patrimoniu care aparținea Mănăstirii Sămurcășești, va fi redeschisă, potrivit Judecătoriei sectorului, relatează Mediafax. 

Hotărârea instanței a fost o urmare a unei plângeri a Asociației Salvați Bucureștiul.

Ministerul Culturii si-a declinat interesul de a exercita dreptul de preemtiune al statului privind monumentul Castelul Pogany din Retezat, clasat in grupa A a Patrimoniului National, unul dintre putinele edificii baroce din Transilvania aflate inca in buna stare de conservare si functionare, scrie Mediafax, citat de Hotnews.

România ascunde multe minuni: locuri frumoase, ascunse de civilizație; monumente istorice, antice sau medievale, dar și monumente ale naturii, neschimbate de secole. Ele sunt multe, dar doar câteva au fost incluse până acum pe lista patrimoniului mondial UNESCO, o recunoaștere a caracterului aparte și a importanței lor. 

Cele șapte locuri sau monumente românești recunoscute de UNESCO sunt: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș și fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată. 

Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro. 

Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.

Craiova este un exemplu pozitiv de conservare a centrului oraşului. 

Proiectul ambiţios, care şi-a propus să recreeze atmosfera anilor 1900, este aproape de final. Rămâne doar problema faţadelor. 

Autorităţile ridică însă din umeri pentru că proprietarii sunt cei care ar trebui să se ocupe de repararea acestora.

Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primaria Capitalei a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului Știrbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial și locuinte în spatele clădirii monument istoric pe fostele grădini ale palatului, au declarat surse pentru HotNews. 

De-a lungul timpului, acest proiect a stârnit numerose controverse, atât societatea civilă cât și o parte dintre arhitecți cerând reconstruirea grădinilor și spunând că noile clădiri nu își au locul lângă palat. 

Față de proiectul inițial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, clădirea din spatele palatului care va adăposti locuințele și centrul comercial, a fost retrasă mai mult față de clădirea palatului, cu circa 20 de metri, iar înălțimea ei a fost redusă de la 40 la 34,5 metri, în partea dinspre Calea Victoriei. 

Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.

Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.

Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.