Direcția de Cultură a Municipiului București a dat, în luna octombrie, un nou aviz pentru demolarea celor două clădiri interbelice de pe Șoseaua Kiseleff nr. 45, pe al căror teren se află o copie în miniatură a grădinilor din Versailles, scrie Hotnews.
Următorul pas este obținerea autorizației de demolare.
Imobilele au mai fost în pericol să fie demolate când proprietara lor - avocata Lucia Cherecheș a obligat Primăria sectorului 1 să emită autorizația de demolare pe 15 februarie 2011.
Autorizația de demolare a fost anulată în instanță în vara anului 2012, la solicitarea Asociației Salvați Bucureștiul, printr-o sențință definitivă și irevocabilă.
Lucia Cherecheș intenționează ca în locul celor două case interbelice să construiască 5 blocuri de 5 etaje.
Judecătorii Tribunalului Dâmbovița au decis, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, că Primăria Municipiului București trebuie să demoleze Cathedral Plaza, pentru că aceasta a fost ridicată fără autorizație legală de construcție.
Termenul prevăzut de lege pentru punerea în aplicare a deciziei este de 30 de zile, timp în care trebuie emisă autorizația de demolare.
În decizia Instanței din Dâmbovița se precizează că se "dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situația anterioară emiterii autorizației, în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Sf. Iosif."
În cazul de față, "pârâtul” este Primăria Municipiului București.
Comisia Națională a Monumentelor Istorice a decis, la 31 ianuarie, mutarea Halei Matache cu circa 40 de metri mai în spate față de poziția actuală, au pecizat surse apropiate Ministerului Culturii pentru HotNews.ro.
Prin mutare se înțelege demolarea clădirii monument istoric și reconstruirea pe noul amplasament.
Primăria Capitalei consideră că relocarea Halei Matache este necesară pentru construirea Diamentralei Buzești-Berzei-Uranus, un bulevard care va face legătura între Piața Victoriei și Piața de Flori.
Decizia de mutare a Halei Matache a fost luată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice chiar dacă un grup de arhitecți voluntari din București a făcut un studiu din care se arată că noul bulevard poate fi construit și fără demolarea Halei Matache, iar mutarea clădirii ar costa mai scump.
Decizia de mutare a Halei Matache a fost contestată de un grup de ONG-uri care i-au solicitat Ministrului Culturii să nu semneze avizul de mutare.
Planul Naţional de Restaurare este unicul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul ţării.
Mai multe percheziţii au avut loc miercuri, 26 septembrie, în Maramureş şi Bucureşti, iar, potrivit Poliţiei Capitalei, ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au pus în executare 14 autorizaţii de perchezitţie şi 13 mandate de aducere, precizează portalul de ştiri eMaramureş.
Biserica "Sf. Ecaterina", un monument istoric din Capitală, deserveşte ca paraclis al Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian".
Aici a existat o biserică de mănăstire, mai veche, ridicată de Ivasco Golescu, (mare vornic între 1574 - 1583).
Într-un document scris la 17 aug. 1596 acesta este amintit că "cel dintâi ctitor scris în sfântul pomelnic".
Cu toate că mănăstirea a fost începută în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1574-1577) şi terminată în timpul domniei fiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menţiune documentară este din 5 iulie 1589.
După zidire a funcţionat ca metoc al Mănăstirii "Sf. Ecaterina" din Muntele Sinai.
După retragerea trupelor turceşti ale lui Sinan-pasa, în 1595, Pană vistierul o repară, devenind astfel al doilea ctitor al lăcaşului.
La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat un han în apropierea mănăstirii, care mai târziu a fost incendiat şi avariat, apoi dărâmat la 1862 (de aici confuzia ca Mănăstirea ar fi fost ridicată de Ecaterina Ipsilanti).
Biserica este arsă de oştile lui Gabriel Bathory în 1611 şi este din nou reparată de urmaşii ctitorilor.
Din luna martie a acestui an la Hanul Gabroveni se execută lucrări neautorizate de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Autorităţile bucureştene s-au gândit că în centrul Capitalei mai există un loc frumos de care încă nu se atinseseră ca să-l strice şi au început treaba.
Citeşte mai mult ...
Povestea uneia dintre cele mai vechi staţiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împărătul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă staţiune de pe continent", se apropie cu paşi repezi de intrarea în legendă.
În locul imaginii unei cochete staţiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim în prezent un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecţie, precizează Adevărul.
Sărăcia în care se zbat cele câteva mii de locuitori din staţiune este vizibilă înainte să cobori din tren în gara localităţii care nu de alta este şi cladire de patrimoniu.
În 2009 abia 20% din locuirile de cazare (10 000) puteau găzdui cât de cât turişti, iar anul trecut această cifră era şi mai mică.
Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acţiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac şi Austro Ungar, aflate în prezent într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbuşească în orice moment.
Monument istoric ce datează din anul 1835, prima moară cu aburi din Capitală, Moara lui Assan este lasată de autorităţile responsabile să se deterioreze pe zi ce trece.
După mai bine de 24 ore în care a ars în continuu pe 7 şi 8 iunie, incendiul de la monumentul "Moara lui Assan" a fost stins de autorităţi.
Pompierii au intervenit cu un elicopter pentru a stinge incendiul de la Moara lui Assan.
Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a precizat atunci că a fost pentru prima dată când instituţia a solicitat intervenţia unui elicopter pentru stingerea unui incendiu în Bucureşti.
Dacă despre viaţa şi activitatea poetului Vasile Alecsandri se poate scrie doar la modul laudativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre modul în care urmaşii săi îi cinstesc memoria.
Casa în care poetul s-a născut, în municipiul Bacău, în 1821, este în prezent o ruină în loc să fie un muzeu dedicat marelui om de cultură, se arată într-un material publicat de Adevărul.
Istoria acestui imobil începe undeva în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Locuinţa a fost moştenită de poet de la părintele său, vornicul Vasile Alecsandri.
Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă.
În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.
Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.
Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.
”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.
Acum, cazul Lipscani 30-34.
Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.
Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".
Problema responsabilităţii e perimată.
Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.
Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.
În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cerea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, iniţiata de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.
Decizia ministrului, precizează HotNews, survine deşi studiul istoric realizat de arhitectul Nicolae Lascu propunea clasarea ansamblului ca monument de importanţă naţională, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis introducerea obiectivului în lista monumentelor istorice.
Totodata, ministrul Culturii a avizat amplasarea a două pasaje rutiere, subterane, sub Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.
Pasajele rutiere, după părerea societaţii civile, vor mutila bd. Kiseleff şi Aviatorilor.
