Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă.
În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.
Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.
Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.
”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.
Acum, cazul Lipscani 30-34.
Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.
Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".
Problema responsabilităţii e perimată.
Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.
Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.
În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cerea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, iniţiata de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.
Decizia ministrului, precizează HotNews, survine deşi studiul istoric realizat de arhitectul Nicolae Lascu propunea clasarea ansamblului ca monument de importanţă naţională, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis introducerea obiectivului în lista monumentelor istorice.
Totodata, ministrul Culturii a avizat amplasarea a două pasaje rutiere, subterane, sub Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.
Pasajele rutiere, după părerea societaţii civile, vor mutila bd. Kiseleff şi Aviatorilor.
Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.
Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).
La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.
Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.
A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.
.png "Rosia Montana. Foto: crestin-ortodox.ro")
Cotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.
Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.
Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.
Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.
Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".
Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.
Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".
.png "Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia")
Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.
Citeşte mai mult ...
Comisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.
"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.
Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.
"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.
Curtea de Apel București a suspendat pe 16 iunie Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB 262/2006) prin care Diametrala Buzești-Berzei-Uranus a fost declarată de utilitate publică, precizează Hotnews.
Decizia de suspendare este dată până la judecarea procesului în care se cere anularea acestui act administrativ, respectiv aprilie 2012.
Decizia este definitivă și irevocabilă.
Acțiunea a fost depusă de Asociația Salvați Bucureștiul la Tribunalul București pe 29 octombrie 2010.
Inițial, Tribunalul București, prin judecătoarea Loneta Gavrea, a respins acțiunea Asociației Salvați Bucureștiul pe 23 noiembrie 2010, însă Curtea de Apel a admis recursul și a dat câștig de cauza ONG-ului.
Ruinele primei academii din România, Academia Domnească, înființată de Constantin Brâncoveanu, au fost demolate ilegal, la sfârșitul lunii aprilie.
Asociația "Arhitectură. Restaurare. Arheologie" avertizează că ruinele Academiei Domnești erau incluse pe lista monumente istorice.
"Aceste așezăminte au reprezentat prima universitate a istoriei noastre, dar și actul fundamental al înființării învățământului în limba romană, fiind loc de întemeiere a colegiului de la Sf. Sava (în anul 1818). Prin lege, valoarea de monument istoric a fundațiilor ansamblului Sf. Sava a fost recunoscută prin introducerea ansamblului ruinelor în Lista Monumentelor Istorice (cod B-I-m-B-17893.01)", se arată în comunicatul asociației, remis Ziare.com.
Asociația mai semnalează că ruinele aduse la lumina de săpăturile arheologice din Piața Universității formează un ansamblu a cărui importantă și potențial de valorificare urbană ar fi oferit șansa de a înscrie capitala României printre orașele moderne ale Europei, însă odată cu dispariția lor, dispare și această șansă.
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a transmis vineri un comunicat intitulat “Teren de 5 hectare, cadou de la Primăria Capitalei pentru 'Bleu Ciel'”, în care atrage atenţia asupra unui contract prin care Primăria Municipiului Bucureşti "a făcut practic cadou o suprafaţă de 52.800 metri pătraţi din Parcul Tineretului".
Potrivit "Salvaţi Bucureştiul", contractul este încheiat între Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (APAB), structură a municipalitatii, şi firma Bleu Ciel.
Este un contract semnat la data de 29.04.2009, pe o durată de 25 de ani şi prevede construirea unui Aqua Parc.
ONG-ul a cerut deja în instanţă (există pe rolul Tribunalului Bucureşti dosarul 33719/3/2011) suspendarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) şi a autorizaţiei de construire.
“PUD-ul şi autorizaţia conţin numeroase ilegalităţi”, susţine Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei.
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunțat în mai multe rânduri că lucrările la pasajul subteran de la Piață Charles de Gaulle vor începe în luna august, o dată cu lucrările la parcarea subterană din zonă.
Pentru pasajul subteran nu există însă un Plan Urbanistic Zonal, așa cum cere legea.
Mai multe lucrări ale Primăriei Capitalei sunt blocate în instanță din cauza absenței unei astfel de documentații de urbanism. Daunele rezultate sunt de milioane de euro.
Legea 50/2001 prevede foarte clar că, pentru autorizarea unor lucrări de infrastructură mari, este de nevoie de un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului București.
Palatul Culturii din Iaşi, monument istoric şi cultural de rezonanţă pentru capitala Moldovei, se află într-un pericol real, determinat de construcţiile ilegale din complexul Palas, ridicate în imediata vecinătate a palatului inaugurat de regele Ferdinand în 1927.
Dacă ridicarea Palatului a durat circa două decenii, pentru distrugerea lui se pare că va fi nevoie doar de câţiva ani.
Răul s-a produs atunci când ministrul liberal al Culturii, Adrian Iorgulescu, a avizat ridicarea unui întreg complex de mall-uri, hoteluri şi sedii de birouri în imediata apropiere a Palatului Culturii.
Ca să justifice această decizie extrem de contestată la vremea aceea de oamenii cărora le mai pasă şi de viaţa culturală a Iaşilor, nu doar de business-urile unor personaje controversate, printre care se află chiar liberalul Relu Fenechiu, Ministerul Culturii, sub bagheta lui Iorgulescu, a dat aprobare complexului Palas emiţând de ochii lumii şi avizul 249/2008 privind "consolidarea şi executarea de drenuri electropneumatice, de adâncime, sub amplasamentul Palatului Culturii din Iaşi, în vederea consolidării acestui monument istoric şi cultural".
