Bibliotecă Națională a României, probleme fără sfârșit!
Biblioteca Națională a României, una din instituțiile pe care România le vrea emblematice pentru întreg domeniul cultural, continuă să fie grav afectată de un sentiment de nepăsare și de o lipsă de responsabilitate, aspecte ce pot avea repercusiuni asupra miilor de vizitatori care trec anual pragul bibliotecii.
Problemele cu care s-a confruntat Biblioteca în ultimii ani nu mai reprezintă un secret pentru nimeni: de la lipsa acută a personalului de specialitate (biblioteca funcționează doar cu 30% din posturile din organigramă ocupate de experți), continuând cu lipsa unor mandate bazate pe planuri reale de management și perpetuarea unor interimate nesfârșite, precum și interzicerea accesului pentru consultarea lucrărilor de doctorat, subiectele despre Biblioteca Națională au ocupat, de-a lungul timpului, spații importante în segmentul media.
Monumente istorice, în pericol de dispariție
Mai multe monumente istorice din Capitală aflate în proprietatea persoanelor fizice sunt ajutate de oameni să pice, prin nepăsare sau ca urmare a unor interese, iar autoritățile par a uita de importanța acestora. Astfel se face că monumente precum casa Miclesu, Teatrul de Vară din Bazilescu, casa Nanu-Muscel sau Moara lui Assan se degradează pe zi ce trece.
7,3 milioane lei pentru pasarela pietonală de lângă Fântâna Miorița
Primăria Capitalei va construi o pasarelă pietonală pe Șoseaua București-Ploiești lângă fântâna Miorița, potrivit unui proiect aprobat anul trecut de Consiliul General.
Pasarela va avea o lungime totală de 140 de metri şi o înălţime de aproape 7 metri şi două lifturi, iar durata lucrările va fi de patru luni.
Municipalitatea estimează că acest proiect va consta peste 7,3 milioane de lei.
Un monument istoric lăsat uitării: Așezămintele Culturale "Ion I.C. Brătianu"
În anul Centenarului, statul român, prin instituțiile abilitate, ar trebui poate să se implice mai mult în reparația morală, dar mai ales fizică a unora dintre cele mai importante monumente arhitecturale aflate acum în paragină.
Pe strada Biserica Amzei se află un complex de clădiri în stil neo-românesc, clădiri care au aparținut familiei Brătianu și care astăzi impun intervenții urgente de consolidare și restaurare.
Așezământul Brătianu e practic în centrul ansamblului și impresionează prin arhitectura neo-românească bogată în detalii. Biblioteca Ion I.C. Brătianu s-a constituit prin achiziţii şi donaţii până în 1947. Elisa Brătianu, văduva lui Ion I. C. Brătianu, a donat atunci clădirile și colecțiile Academiei Române, care a stabilit acolo sediul Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii Naționale.
Centenarul Marii Uniri, pretextul perfect pentru cheltuieli excentrice
Fără un plan de cheluire a banilor publici și fără un criteriu de calitate, Centenarul Marii Uniri a devenit pretextul perfect pentru cheltuieli excentrice din partea autorităților.
Având pe mână un buget alocat de aproape 150 de milioane de lei, Ministerul Culturii nu ezită să gireze orice proiect ce serbează existenţa de 100 de ani a României. Astfel sărbătoarea care ar fi trebuit să le amintească românilor despre cel mai important moment din istoria naţională s-a transformat într-un bâlci continuu plătit din banii românilor.
Iar pe lângă banii veniţi de la Guvernului României, primarii se grăbesc şi ei să-şi pună numele lângă Centenar.
Artistul, leii (bugetari) şi bucureştenii
Din antichitate şi până în contemporaneitate, trecând prin Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, monumentele de for public au avut menirea de a satisface demosul. Arta plastică monumentală contribuie la modelarea spaţiului identitar colectiv.
Pentru a inspira sentimente precum patriotism ori demnitate naţională, este nevoie însă de o condiţie esenţială, dincolo de cea intrinsecă a calităţii actului artistic: relevanţa pentru identitatea naţională. În anul Centenarului Marii Uniri, raportarea la origini, tradiţie şi valori este cu atât mai importantă.
Dacă ne referim la numărul de monumente de for public inaugurate în municipiul Bucureşti, după 1990, o concluzie se impune de la sine: toţi edilii Capitalei, într-o măsură mai mare sau mai mică, au dat dovadă de o adevărată slăbiciune pentru artă. Lansată de nobilul roman Gaius Mecenas, în urmă cu mai bine de două milenii, filantropia frumosului a găsit un teren fertil pe malurile Dâmboviţei. Cu singura diferenţă că mecenatul urmaşilor Romei nu mai este finanţat din averea personală, ci din fonduri publice.
Manifestații pentru Roșia Montană după ce Guvernul a stopat procedura includerii zonei în patrimoniul UNESCO
Sute de oameni au ieși în stradă în București și Cluj pentru a manifesta față de decizia Guvernului de a cere suspendarea procedurii de includere a Roşiei Montana în UNESCO. Executivul și-a motivat decizia prin faptul că procesul cu Gabriel Resources nu s-a terminat şi că această companie cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier.
Intervenția fără autorizație asupra monumentelor istorice ar putea să nu mai fie infracțiune
Mai mulți deputați PSD au depus un proiect de lege prin care elimină din Legea construcțiilor prevederea potrivit căreia realizarea de lucrări de construcții sau consolidare fără autorizație asupra monumentelor istorice este infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă.
În expunerea de motive, semnată de deputații Florin Iordache și Ion Călin, se face referire la "decongestionarea instanțelor", având în vedere că aceste fapte ajung oricum să fie sancționate doar cu amendă "în proporție de 99%", dar și la cazurile de cetățeni care au vrut să își asfalteze un drum și li s-a întocmit dosar penal.
Citeşte mai mult ...
Centenarul harababurii
La trei luni de când am intrat în anul Centenar și de când în România ar fi trebui să se desfășoare deja activități care să aniverseze Marea Unire, Ministerul Culturii anulează proiecte și demite angajați, încercând să justifice incapacitatea de a manageria acest eveniment prin faptul că Centenarul se desfășoara până în 2023.
De asemenea, ministrul Culturii, George Ivașcu, îndeamnă persoanele care au proiecte eligibile să le depună cât mai repede, pentru că "banii, daca îi cheltuim, și mâine, e perfect".
- Lista proiectelor aprobate (855 Descărcări)
S.O.S. Biserica Rebegești
Biserica "Sf. Nicolae” – Rebegești este un prețios monument istoric, având aprope 350 de ani și trecând prin clipe grele în secolul trecut. Preotul de aici cere bani pentru a o repicta.
Localnicii se tem însă că aceasta este doar o încercare de a se spoi monumentul, existând însă riscul ca anumite lucrări efectuate necorespunzător să strice acest lăcaș.
S.O.S. trecutul nostru
În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.
Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.
Cum se mutilează casele vechi în București
În 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile, se arată într-o predicție a celor de la rezistenta.net.
Ori la bal, ori la spital
Celebrul Han al Lahovarilor din comuna Baloteşti, monument istoric, defel, a ajuns obiectul secreţiilor de inspiraţie ale primăriei locale.
Cum ar veni, într-o zi cu soare s-au aşezat la sfat cavalerii mesei rotunde de administraţie şi şi-au spus, "Domne, hanul ăsta nu mai vinde, dar poate vindeca".
Cum se aduce lumină la Biserica Răsvan
Să tot fie vreo trei ani de când Biserica Răsvan din Capitală a intrat în primenire. Schimbarea presupunea lucrări de arhitectură, instalaţii, infra şi suprastructură pe care Institutul Naţional al Patrimoniului le-a atribuit societăţii General Service Group 98 SRL, care s-a calificat pentru obţinerea unui contract valoros de 3.619.117,49 lei.