Valoarea istoriei unui popor stă în continuitate, iar Biserica este unul din canalele noastre identitare cu istoria, credința, specificul românesc.
Doar că autoritățile locale uneori, ignoră acest "fapt divers" și își manifestă plenar preferința pentru anumite biserici pe care le primenesc, proiect după proiect, până le albesc ... pe ele ... sau fondurile ... .
Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată.
Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a 615 milioane de euro.
Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.
Craiova este un exemplu pozitiv de conservare a centrului oraşului.
Proiectul ambiţios, care şi-a propus să recreeze atmosfera anilor 1900, este aproape de final. Rămâne doar problema faţadelor.
Autorităţile ridică însă din umeri pentru că proprietarii sunt cei care ar trebui să se ocupe de repararea acestora.
Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primaria Capitalei a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului Știrbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial și locuinte în spatele clădirii monument istoric pe fostele grădini ale palatului, au declarat surse pentru HotNews.
De-a lungul timpului, acest proiect a stârnit numerose controverse, atât societatea civilă cât și o parte dintre arhitecți cerând reconstruirea grădinilor și spunând că noile clădiri nu își au locul lângă palat.
Față de proiectul inițial, potrivit planurilor prezentate miercuri la Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei, clădirea din spatele palatului care va adăposti locuințele și centrul comercial, a fost retrasă mai mult față de clădirea palatului, cu circa 20 de metri, iar înălțimea ei a fost redusă de la 40 la 34,5 metri, în partea dinspre Calea Victoriei.
Clădirea Filarmonicii din Oradea a ajuns să fie un pericol public în loc să fie o clădire-monument istoric.
Din fațada clădiri se desprind, aproape zilnic, bucăţi mari de tencuială. Clădirea nu poate fi reabilitată până când Consiliul Judeţean Bihor şi Episcopia Romano-Catolică nu încheie disputa de proprietate asupra imobilului, precizează Digi24.
Litigiul dintre cele două părți durează de peste 13 ani.
La câteva luni de la scoaterea la vânzare a sculpurii "Cumințenia Pământului" a lui Constantin Brâncuși statul român nu a anunțat încă dacă dorește sau nu să își exercite dreptul de preemțiune în cazul acestei lucrări, iar moștenitorii precizează că nu li s-a făcut nicio ofertă și că autoritățile trag de timp.
Ministerul Culturii are pe masă din luna noiembrie a anului trecut 2 expertize realizate de către specialiști care au stabilit pentru această operă și doua sume.
Sumele stabilite de experti nu au fost făcute publice însă atunci.
Într-o investigație făcută de cei de la RomâniaTV se arată cum au fost direcționați în ultimii ani peste 1,3 milioane de euro din banii de la Ministerul Culturii către niște apropiați ai persoanelor aflate în conducerea instituției.
Fostul ministru al Culturii, Hegedus Csilla, știa cum să sifoneze banii din Cultura încă din anul 2010, când ocupa funcția de consilier al ministrului Kelemen Hunor.
De fapt, Kelemen Hunor a fost ministru al Culturii doar pe hârtie, potrivit investigatiei făcute de Silviu Mănăstire. Hegedus Csilla a fost cea care a condus din umbră ministerul.
Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.
Datând de la sfârșitul secolului al XVI-lea, mănăstirea Suceviţa reprezintă un monument istoric de seamă al României. Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 2010.
Citeşte mai mult ...
Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, fiind înscrisă din 1999 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Numit în germană Schaaburg, în limba maghiara Segesvar, Sighișoara rămâne o pitorească cetate medievală.
Cetatea și orașul au fost întemeiate în plin Ev Mediu. Pentru prima oară în 1280, orașul Sighișoara apare sub denumirea latină de “Castrum Sex” ca mai apoi în 1435 să apară sub numele de “Sighișoara”.
Cetatea se păstrează în mod aproape neschimbat până astăzi, fiind locuită și în prezent.
Mănăstirea Voroneț, supranumită "Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, în prezent cartier al orașului Gura Humorului. O astfel de apropiere are în vedere faptul că frescele ambelor monumente conţin câte o impresionantă reprezentare a Judecăţii de Apoi.
Situată în județul Vâlcea, la poalele muntelui Căpățanii, Mănastirea Horezu este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc.
Pe o colină, în centrul Biertanului, se află una dintre cele mai impunătoare şi bine fortificate cetăţi ţărăneşti din Transilvania.
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România, și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.
În urmă cu zece ani, faimoasa clădire monument istoric aflată la intersecția bd. Lascăr Catargiu cu strada Visarion nr. 8, construită după planurile arhitectului Ion D. Berindei, era întreagă, chiar bine întreținută.
