Din peșterile Retezatului, de-a lungul timpului, au fost furate fosile de ursus spellaeus, tigru și râs de cavernă. 

În unele cazuri autoritățile nu au știut, în altele nu s-au autosesizat.

Jaful continuă și în prezent, fiecare autoritate a statului aruncând vina dintr-o parte în alta.

Aflată la câteva sute de metri de DN66A, peştera din Scorota Seacă adăpostea fosile ale unor animale preistorice, vechi de peste 600 de milioane de ani.

”Există legislaţie cu privire la pedepsirea celor care fură din peşteri, numai că nici Ministerul Mediului, nici celelalte ministere şi instituţii care se ocupă de patrimoniul cultural nu s-au implicat prea tare", a declarat George Resiga, şeful Salvamont Lupeni.

Acum, cazul Lipscani 30-34.

Nu a trecut mult de la demolarea ilegală a monumentului istoric Fundaţiile Academiei domneşti de la Sf. Sava, dar a trecut suficient timp pentru ca demolatorii să înţeleagă că nu vor fi traşi la răspundere.

Legea Monumentelor Istorice rămâne pe mai departe un text neputincios, un eufemism jalnic, necesar poate de ochii "Europei".

Problema responsabilităţii e perimată.

Respectul organismelor statului care au misiunea de a ocroti patrimoniul se reduce, cum au afirmat în presă diverşi funcţionari "de bine", la punerea în practică a principiului aud, văd, dar tac.

Cazul Sf. Sava, ca şi altele, s-a rezolvat simplu, eficient, cu buldozerul.

În prealabil s-au găsit, fireşte, specialiştii necesari, comisiile antrenate în exersarea aceluiaşi audi, vidi, sile!

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins cerea de clasare a bulevardelor Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor, iniţiata de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

Decizia ministrului, precizează HotNews, survine deşi studiul istoric realizat de arhitectul Nicolae Lascu propunea clasarea ansamblului ca monument de importanţă naţională, iar Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a decis introducerea obiectivului în lista monumentelor istorice.

Totodata, ministrul Culturii a avizat amplasarea a două pasaje rutiere, subterane, sub Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere.

Pasajele rutiere, după părerea societaţii civile, vor mutila bd. Kiseleff şi Aviatorilor.

Aflată pe lista monumentelor istorice din Municipiul București, la nr. crt.91, cu codul LMI 2004: B-I-s-A-17884 UT, Mănăstirea Chiajna a ajuns o ruină îngropată sub gunoaie.

Construcția ei a început în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) şi a fost terminată în timpul domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

La ea au lucrat meșterii care au înălțat odinioara conacul Văcăreștilor, de lângă Târgoviște, astăzi și el aflat în ruină.

Mănăstirea și-a luat numele de la o moșie a celebrei Doamne Chiajna, soția lui Mircea Vodă.

A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 18 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri.

Rosia Montana. Foto: crestin-ortodox.roCotidianul.ro scrie despre existența unui protocolul secret încheiat între Roşia Montană Gold Corporation şi Institutul Naţional al Patrimoniului potrivit căruia, în privinţa proiectului de la Roşia Montană, România este victima uneia dintre cele mai mari manipulări de presă din ultimii 20 de ani.

Astfel deși, precizează cotidianul.ro, în agresivele campanii publicitare ale Roşia Montană Gold Corporation, promovate începând din 12 iulie pe toate posturile de televiziune importante, radio şi în presa scrisă, se afirmă că această companie investeşte 70 de milioane de dolari în patrimoniu, în realitate suma avansată este de doar 43 milioane de dolari, restul până la 70 milioane fiind integraţi în cadrul bugetării proiectului minier, atunci când acesta va fi demarat.

Un alt document publicat de cei de la cotidianul.ro este certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Muntele Cârnic, emis cu aprobarea ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Hala Matache. Foto: Hotnews.ro

Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
 
”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

Hala Matache. Foto: Hotnews.ro

Reprezentanţii municipalităţii şi cei ai Ministerului Dezvoltării au hotărât, după dezbaterea publică din 15 iulie, referitor la diametrala Berzei-Buzeşti, implementarea unor soluţii pentru protecţia monumentelor istorice şi valorilor de patrimoniu din zonă, precizează Evenimentul Zilei.

Platforma pentru București a obținut păstrarea Halei Matache pe locul ei și angajamentul Primăriei pentru regenerarea urbană a cartierului.
 
”Suntem convinși că zona Berzei- Buzești și întregul București vor avea de câștigat pe termen lung, prin crearea unei zone comerciale viabile, atractive, apte și pentru locuire și pentru afaceri, în condiții moderne”, au precizat, pentru EVZ, reprezentanții ONG-urilor care au participat la discuții.

Într-un comunicat de la Primărie se arată că s-a decis, în cazul Halei Matache, păstrarea amplasamentului actual, "fiind dispuse măsuri de conservare şi punere în siguranţă până la demararea unui proces de restaurare a monumentului istoric".

Cetatea Dacică Sarmizegetusa RegiaComisia de anchetă numită de prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila, ca urmare a situaţiei apărute în cursul lunii iulie la monumentul istoric Cetatea Dacică Sarmizegetusa Regia, când zidul porţii de vest de la intrarea în cetate a fost afectat de amenajările la parcare, a finalizat raportul, acesta fiind înaintat, luni, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, precizează Mediafax.

"Pe scurt, raportul comisiei de anchetă relevă faptul că lucrările efectuate nu deţin autorizaţie, s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", a declarat, luni, prefectul de Hunedoara, Dezsi Attila.

Potrivit raportului, lucrările executate în perioada 15 iunie - 8 iulie 2011, la solicitarea beneficiarului - Consiliul Judeţean Hunedoara - nu deţin autorizaţie de construire.

"Amplasamentul parcării se află în imediata vecinătate a zidurilor antice ale cetăţii dacice, în zona 1 de protecţie, conform Planului Urbanistic Zonal, cu interdicţie pentru orice lucrări de construire, fiind într-o poziţie extrem de vulnerabilă pentru monument. Lucrările s-au desfăşurat fără supraveghere arheologică, vestigiile posibile fiind compromise", se arată în raport.

Pagina 8 din 10