Clădiri cu valoare istorică, demolate în week-end
Moda demolărilor de week-end continuă, două clădiri construite în 1895 și una în 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, fiind demolate week-end-ul trecut, scrie HotNews.
Din cea mai valoroasă clădire a rămas doar un perete și rândul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectură care face proiectul de demolare este Imoplan.
Potrivit unui studiu istoric făcut de Ordinul Arhitecților București, clădirile aveau o valoare excepțională și ar fi trebuit să capete statutul de monument istoric.
Piaţa Presei Libere se schimbă radical. OAR se opune
Primăria Capitalei va construi în Pieţa Presei Libere pasaje rutiere subterane, pasaje pietonale, iar în centru va amenaja o "curte de lumină descoperită", scrie B365.ro.
"Zona centrală a pasajului pietonal nu va fi acoperită. În pasaj vor fi plantaţi copaci şi spaţiu verde. Va fi o zonă de relaxare cu bănci şi spaţiu verde, dar mai jos, sub nivelul străzii. Nici în laterale pasajul nu va fi acoperit decât parţial, iar multe zone vor rămâne neacoperite, sub cerul liber", a explicat pentru B365.ro, Dorin Ștefan, arhitectul care a realizat proiectul Pasajului de la Piaţa Presei Libere.
În zona pieţei, pasajul pietonal va fi construit deasupra celui rutier.
Dezastre urbanistice în București
Blocuri-turn cu zeci de etaje, în zone cu locuințe de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică.
Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze.
Toate acestea arată dezastrul urbanistic din Capitală.
Fabrica de bere Grivița-Luther (Galerie FOTO)
În 1869, Principatele Române Unite aveau deja un nou domnitor, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care îl înlocuise cu trei ani înainte pe Alexandru Ioan I (Cuza).
În capătul Podului de Pământ (actuală Calea Plevnei), Erhard Luther, prieten protestant al Domnitorului şi afacerist din Imperiul German, avea să ridice primele clădiri ale fabricii române de bere care îi purta numele.
După 1881 şi ridicarea României la Rang de Regat, Erhard Luther a primit de la M. S. Regele Carol I, pentru fabrica pe care o administra, titlul de "Furnizor al Curţii Regale a României".
La nivelul anilor 1870-1890, fabrica era lider de piață. Pe poziția secundă se afla Fabrica de Bere „Oppler” (ulterior GIB), tot de origine germană.
Filaret, prima gară de cale ferată din București(Galerie FOTO)
Construcția liniei Filaret-Giurgiu a fost concesionată la 13 septembrie 1865 societății engleze J.T. Barkley J. Staniforth.
Lucrările la terasament au început în anul 1867. În 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, iar în 1869 a fost construită gara Filaret.
În ziua 7 septembrie 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.
Foișorul de foc (Galerie FOTO)
Construit în anii 1891-1892, după planurile arhitectului George Mandrea, pentru supravegherea și anunțarea apariției incendiilor în București, dar și pentru intervenții, dispunând inițial de un important rezervor de apă și de pompe de incendiu.
Într-o primă variantă a proiectului clădirea avea un aspect mai greoi cu ziduri masive pentru susținerea greutății rezervorului de apă de cca 720 m.c.
În versiunea realizată arhitectul a operat subțierea pereților rezultând 16 pilastri adosați care preiau sarcina rezervorului.
Gara de Nord, cea mai mare stație feroviară a României
Denumită inițial Gara Târgoviștei, după vechea denumire a Căii Griviței (calea Târgovistei), construcția este inaugurată în 1872, odată cu intrarea în exploatare a liniei de cale ferată Roman-Galați-București-Pitești.
Lucrările executate de către concesiunea Stroussberg s-au desfășurat între 1868-1872, proiectul inițial suferind o serie de modificări. În 1888 Gara Târgoviștei devine Gara de Nord.
Construcția Gării de Nord a fost executată între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de „U", din două corpuri paralele, legate la capătul dinspre ateliere cu un alt corp perpendicular.
Gara Obor (Galerie FOTO)
Linia de cale ferată București - Băneasa - București Obor (Gara de Est) a fost construită pentru descongestionarea traficului feroviar din București - Nord, urmând să devină punctul principal al Capitalei în relația cu Constanța.
Gara a fost poziționată la periferia orașului, atât pentru că transportul feroviar să nu provoace disconfort zonelor rezidențiale, cât și din motive economice legate de achiziție a terenului.
Un alt aspect important în alegerea amplasamentului a fost faptul că în apropiere se ținea oborul. Gara influențează în timp constituirea ramificației Bd. Ferdinand din axa bulevardelor de pe direcția E-V.
Gara de Est a fost inaugurată la 1 februarie 1903.
Citeşte mai mult ...
Filaret, prima uzină electrică comunală a Bucureștilor
Tipografia "Cartea Românească" – 13 Decembrie (Galerie FOTO)
Tipografia "Cartea Românească" a fost construită la 1919 și a funcționat ulterior ca depozit de carte până în 2003 când activitatea sa a fost întreruptă și imobilul a fost vândut.
Ansamblul conținea: corpul principal al tipografiei - clădire P+2 în forma de "U" cu structură metalică și din beton armat și fațadele decorate cu rezalituri din cărămidă aparentă; un corp administrativ - clădire P+2 independentă cu arhitectură eclectică de influență franceză și finisaje în cărămidă aparentă; diverse anexe fără valoare arhitecturală.
Halele Centrale Obor (Galerie FOTO)
Situată la intersecția inelului de circulație principal cu una dintre principalele artere tradiționale de acces în oraș și în apropierea zonei feroviare Obor de care inițial a fost legată printr-o șină de cale ferată, într-un loc cu valențe culturale variate: ultimul amplasament al Târgului Moșilor - eveniment comemorativ, comercial, de loisire și locul oborului, hala a devenit cu ușurință un reper important în viața bucureștenilor.
Proiectul din 1937 este o demostrație a modului în care Horia Creangă, primul dintre cei patru nepoţi ai lui Ion Creangă, a știut să integreze, într-un program nou pentru România, prin complexitatea lui, toate cerințele funcționale moderne și noutățile tehnice de ultimă oră. Inițial terenul destinat complexului comercial avea 15 ha.
La jumatatea secolului trecut, Halele Obor erau cele mai moderne din Europa.
Palatul și fabrica de bere Bragadiru (Galerie FOTO)
Dumitru Marinescu Bragadiru fondează fabrica de bere Bragadiru la 1882. În perioada 1882 –1911 pe terenul de cca 10 hectare sunt ridicate majoritatea clădirilor fabricii – spații de producție, dar și locuințe pentru angajați și spații de loisir.
Fabrica era concurentul român al celor două fabrici nemțesti deja existente - cea a germanului Erharld Luther și cea a lui Carol H. Oppler făcută în 1870.
Din cele 10 hectare de pământ, antreprenorul a donat 2 hectare primăriei pentru construirea bulevardului Coşbuc.
Patrimoniul industrial al Capitalei, lăsat la mila timpului
Patrimoniul industrial al Capitalei, una dintre cele mai mari resurse urbane ale oraşului, mărturie a evoluţiei statului român modern, continuă să dispară sub ochii nepăsători ai autorităţilor şi ai comunităţii, scrie Adevărul în ediția electronică.
Ignorată de municipalitate şi vânată acerb de investitorii imobiliari pentru valoarea terenului, soarta acestor clădiri cu o valoare istorică incontestabilă ajunge să depindă de “hărnicia” hoţilor de fier vechi sau a oamenilor străzii.
În această secțiune a site-ului nostru vom încerca să prezentăm câteva dintre monumentele care aparțin patrimoniului industrial din București.
Situaţia actuală a patrimoniului din București: un dezastru anunţat
În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice actualizate) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat, se arată într-un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului "Platform for Bucharest - Stronger Voices", finanţat de CEE Trust
În lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric.
În ultimii ani, am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Bucureştiului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate.
