Sub dorința de a efectua lucrări de renovare și "reabilitare" autoritățile locale pun în pericol starea bisericilor din Buftea. Înlocuirea podelei de lemn cu granit a făcut ca în interiorul celor trei biserici să fie o stare permanentă de umezeală și conduce în mod clar la degradarea iconografiei autentice. Faptul că nu sunt incluse pe lista monumentelor naționale le oferă autorităților locale puteri sporite.

Conace părăsite, castele ascunse, palate ferecate publicului larg. Un grup de tineri voluntari a reușit în ultimii ani să scoată la lumina și să revitalizeze sute de monumente uitate ale României, se arată într-un material realizat de stirileprotv.ro.

Au fost cândva locul în care s-a scris istoria. Astăzi sunt ruine. Mai mult, un pericol pentru trecători. Monumentele istorice se prăbuşesc fără ca autorităţile locale să facă ceva. Tencuiala cade, ţiglele zboară, iar cărămizile sunt furate una câte una.

Palate, muzee, case şi alte clădiri-simbol sunt lăsate pradă timpului. Autorităţile nu intervin nici măcar atunci când clădirile aparţin statului. Explicaţia este mereu aceeaşi: nu sunt bani. Aşa că, în unele cazuri, se caută oameni de afaceri dispuşi să ajute la reabilitare, se arată într-o campanie efectuată de cei de la Digi24.

Teatrele şi grădinile de vară care au fermecat odinioară Bucureştiul zac năpădite de buruieni, gunoaie şi igrasie. Teatrul de vară din parcul Bazilescu, amfiteatrul din parcul Tineretului şi grădina Capitol sunt exemple concrete ale identităţii distruse de birocraţie şi dezinteres, arată Digi24.

O biserică monument istoric din Dolj este distrusă chiar de preotul care slujește acolo. Duhovnicul s-a apucat să renoveze clădirea construită la începutul anilor 1800, însă fără a avea vreun aviz sau autorizație de la Ministerul Culturii, precizează Digi24. 

O soarta asemănătoare a avut și Biserica Sfinții Voivozi Ceplenița unde părintele a distrus trei dintre stâlpii construiţi în 1802 când a încercat să ridice o casă parohială mai mare în curtea lăcaşului de cult

Roşia Montană a fost inclusă pe lista indicativă a UNESCO, a anunţat sâmbătă ministrul Culturii, Corina Şuteu, care a adăugat că acesta este un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. 

Încă din 2011, monumentele istorice buzoiene sunt distruse, neglijate ori pur şi simplu lăsate în paragină, totul cu acordul şi participarea şefului Direcţiei de Cultură Buzău, păstorită de protejatul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, preotul paroh Constantin Căţoi.