Conacul Roset - Balş din Pribeşti - alt monument istoric în ruină
Deşi este cea mai veche clădire de arhitectură civilă din judeţul Vaslui, conacul Roset - Balş se află în stare de degradare. Inclus pe lista monumentelor istorice (cod VS-II-a-A-06870), conacul ar putea atrage anual mii de turişti, dacă ar fi reabilitat.
Casa Vasile Alecsandri din Bacău - o bijuterie arhitectonică în ruină
Casa Vasile Alecsandri din Bacău este un monument istoric (cod BC-II-m-A-00763) aflat în stare avansată de degradare. După ani întregi în care a fost lăsată la voia întâmplării, fiind în proprietate privată, este acum deţinută de Consilul Judeţean Bacău.
Cu toate acestea, casa lui Alecsandri este o ruină ce stă să cadă. Am atras atenţia asupra stării sale deplorabile şi într-un articol din 2014, dar nu s-a schimbat nimic. Mai mult, starea de degradare a clădirii s-a accentuat, iar autorităţile nu au venit cu măsuri concrete de reabilitare.
Conacul Mavrocordat - aproape de colaps
Judeţul Botoşani se poate mândri cu un număr de peste 500 de monumente istorice, adevărate bijuterii arhitecturale. Din păcate, multe dintre acestea se degradează pe zi ce trece din lipsa unor lucări de reabilitare/ consolidare. Un exemplu este conacul Mavrocordat din localitatea Dângeni, aflat în stare de colaps, deşi este unul dintre cele mai frumoase conace boiereşti din Moldova.
Hotelul Concordia - ţinta unui fake news?
Pe data de 24 ianuarie, poporul român sărbătoreşte în fiecare an un eveniment important din istoria sa - “Mica Unire”. La 164 de ani de la realizarea acesteia, atenţia opiniei publice a fost îndreptată asupra locului unde a fost pecetluită Unirea Principatelor Române şi anume Hotelul Concordia, de pe strada Smârdan, nr. 39. Astfel, în preajma evenimentului festiv, presa a fost inundată de articole care vorbeau despre starea de degradare a imobilului şi despre lipsa de implicare a autorităţilor în reabilitarea lui. Dar oare care este situaţia reală a imobilului?
În online, a fost amplu promovată şi scrisoarea deschisă adresată ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, semnată de Partidul Mişcarea Populară, în care membrii PMP criticau nepăsarea autorităţilor cu privire la clădirea simbol. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lipsa de implicare a autorităţilor şi birocraţia şi-au pus amprenta asupra imobilului care s-a degradat rapid, aşa cum se întâmplă cu numeroase clădiri de patrimoniu din Bucureşti şi din ţară.
Hotel Rex - perla litoralului românesc - neinteresant pentru autorităţi
Emblemă a litoralului românesc, a fost cândva cel mai luxos şi mai modern hotel din zona Balcanilor. Construit în timpul regelui Carol al II-lea, acest monument istoric, cu o mare valoare arhitecturală, se degradează treptat. După anii ‘90, s-a aflat în proprietate privată, iar în ultimii 10 ani nu au fost iniţiate lucrări de reabilitare. De asemenea, proprietarul şi-a anunţat intenţia de a-l vinde, însă autorităţile au declarat deja că nu sunt interesate să-l achiziţioneze din cauza lipsei resurselor financiare.
Conacul Bujoiu - altă clădire în stare de degradare
Clădirea impunătoare a fost construită în perioada anilor 1910 - 1932, de către arhitectul Statie Ciortan, un reprezentant al stilului neoromânesc în primele decenii ale secolului XX. Conacul a aparţinut boierului Ion Luca Niculescu, intrând, în anul 1926, în posesia inginerului Ion Bujoiu, apropiat al Regelui Carol al II-lea, profesor la Facultatea de Mine şi Metalurgie din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti şi fost ministru al industriei şi comerţului. Imobilul este clasat drept monument istoric de interes local, valoarea patrimonială fiind afectată de starea de degradare, însă intervenţia rapidă a autorităţilor pentru preluarea acestuia ar putea reda strălucirea conacului. Actualul proprietar, stabilit în Germania, a pus imobilul în vânzare din 2015, pentru suma de 790.000 de euro.
Conacul Toma Cantacuzino - aproape de salvare?
Conacul Toma Cantacuzino din Breaza, cunoscut şi sub denumirea de Castelul Brâncoveanu, este un monument istoric aflat în stare avansată de degradare. După anii ‘90, imobilul a făcut obiectul mai multor litigii în instanţă. În prezent, autorităţile locale promit că-l vor salva prin accesarea unui credit, astfel încât să-l poată cumpăra de la proprietar.
Edificiul este unicat în zonă prin stilul arhitectural, iar o contribuţie esenţială pentru construirea sa a avut-o Paul Gottereau, cel care a proiectat şi o parte din Palatul Regal de pe Calea Victoriei. De asemenea, în spatele conacului se află un parc dendrologic format din arbori cu prezenţă rară în România (arbori seculari, fagul canadian, stejarul auriu).
Vila Dalas - acoperită de nepăsarea autorităţilor
Clădirea amplasată în zona centrală a municipiului Constanţa este construită în stil neoromânesc, după planurile lui Anghel Saligny, unul dintre fondatorii ingineriei româneşti. Starea de degradare a vilei avansează, imobilul fiind abandonat atât de proprietar, cât şi de autorităţi.
Citeşte mai mult ...
Conacul Gigurtu - monument istoric doar pe hârtie
Imobilul - monument istoric - se află într-o stare precară, valoarea patrimonială a acestuia degradându-se ca urmare a lipsei unor măsuri concrete de conservare şi reabilitare din partea oficialilor.
Conacul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia Gigurtu, ai cărei membri au fost importanţi politicieni în perioada interbelică.
Cula Crăsnaru din Gorj - monument uitat din cauza ignoranţei
Culele sunt printre puţinele construcţii rurale care au rezistat sute de ani. De altfel, acest tip de construcţii este răspândit în înreg spaţiul balcanic.
Judeţul Gorj se poate mândri cu un număr mare de cule, construite ca fortăreţe în faţa jafurilor iniţiate de turci. Un exemplu remarcabil este Cula Crăsnaru, monument istoric, înregistrat sub codul LMI-GJ-II-A-09390. În prezent, aceasta se află în stare de degradare, fiind abandonată de proprietari şi ignorată de autorităţile locale.
Vila familiei Athanasovici - oportunitate pentru autorităţi
Clădirea impozantă, construită la începutul secolului XX şi realizată în stil eclectic după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, a aparţinut familiei avocatului şi senatorului Vladimir Athanasovici, una dintre cele mai distinse şi reprezentative familii ale epocii. Reşedinta elegantă, situată pe strada Batiştei nr. 39 din Capitală, păstrează elemente decorative impresionante, plafoane casetate în saloanele de la parter, vitralii şi stucaturi, precum şi o scară monumentală. În prezent, imobilul aflat pe lista monumntelor istorice este pus în vânzare pentru suma de 3,5 milioane de euro. Starea bună de conservare a monumentului istoric, precum şi poziţionarea sa, constituie argumente în favoarea preluării de către autorităţi şi creşterii valorii patrimoniale.
Casa Arion - Van Saanen - clădirea proiectată de arhitectul Micului Paris ruinată de ignoranţă
Imobilul - reşedinţa personală a arhitectului Paul Gottereau, proiectantul unor clădiri-simbol din Capitală, se află într-o stare precară din cauza lipsei unor măsuri de conservare şi a unor acţiuni din partea autorităţilor. Casa a fost locuită de politicianul Constantin C. Arion şi fiul său vitreg Edmond van Saanen Algi, arhitect cu o contribuţie deosebită la realizarea unor impresionante clădiri din Bucureşti. Intervenţia autorităţilor pentru preluarea imobilului şi restaurarea acestuia ar putea deveni un bun exemplu de reconversie funcţională a unui spaţiu abandonat, având în vedere amplasarea în zona centrală şi turistică a Capitalei.
Conacul D.D. Maican - lăsat în paragină de autorităţi
Conacul D. D. Maican, monument istoric (BZ-II-m-B-02490) din comuna Gura Teghii, judeţul Buzău, se află în stare de degradare ca urmare a lipsei lucrărilor de consolidare/ reabilitare. Monumentul se află în proprietatea Academiei Române, care nu s-a arătat interesată de salvarea acestuia.
Casa Storck - speranţa salvării monumentului de importanţă naţională în care au fost create impresionante opere de artă
Cea mai valoroasă operă a sculptorilor Karl şi Frederic Storck şi a pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck din România, se regăseşte în acest monument, unicat în ţara noastră, ce conţine reperele reunite ale operei celor trei artişti şi care se remarcă prin arhitectura originală a casei.
Imobilul reprezintă un simbol al emancipării femeii din România, Cecilia Cuţescu-Storck punând bazele unor asociaţii ce promovau talente feminine ale ţării, marginalizate la vremea respectivă de critica sexistă. Artista a fost prima femeie profesor universitar în învăţământulde artă din Europa.
Inclus pe lista monumentelor istorice, starea de degradare a imobilului avansează, valoarea patrimonială fiind pusă în pericol de nivelul redus de implicare din partea autorităţilor, respectiv de neasumarea responsabilităţii pentru restaurarea/ reamenajarea fără a altera creaţiile, obiectele de artă şi monumentul istoric.